Recent Posts by Dunia

2008

De 8 ian., 2009 7 No tags

Tomata imprastie lepse. Succint, schitez preferintele anului 2008.

Mâncarea anului: salata greceasca
Băutura anului: Red Bull
Party-ul anului: hm? o seara de vara, un gratar, putina baita, mai mult alcool
Patul anului: un asternut din Paris mi-a cucerit trupul:)
Piesa anului: Michael Buble, The best is yet to come
Site-ul anului: *
Blog-ul anului: http://visarioane.blogspot.com/
Ruda anului: mamanu
Gafa anului: bla, bla, bla
Prietenul anului: my friend, colegul meu de la editura
Prietena anului: aici folosesc pluralul, sorela si fetele cochetele, Alexandra si Maria:)
Iubitul anului: un mielusel
Îmbrăcămintea anului: rochia neagra
Excursia anului: Europa Park
Vorba anului: o, doamne!
Platforma socială a anului: WordPress
Sportul anului: inotul
Filmul anului: American Ganster
Cartea anului: Zgomotul si furia
Parfumul anului: The one
Jocul anului: Mafia

Acum, cine mai doreste, cine mai pofteste, poate jez 🙂

Cum am ajuns in Argentina

De 6 ian., 2009 0 No tags

Chipul meu, ieri, simt exagerat de efigie, azi, minusculul patratel al avatarului. Model amator, aparat profesional, fotograf simandicos. Helmut Newton mi s-a facut cunoscut.
Arsita, camere obscure, perdele de paianjeni, cutii aruncate, graffiti, trilulilu din copaci, stanjeneala, tocuri in pamant, vorbe de imbarbatare, ingamfare, cuvinte insirate ca perlele ale unor 3 zile din vara trecuta. Iarna. 25 de grade in Ibiza, ploi in Timisoara, conferinte duioase pe messenger. Aristocratul meu pozar lucreaza la copyrite. Un mail buclucas a determinat inceputul unei munci minutioase. Poza mea, unghiul perfect al piciorusului laudabil, a fost folosita de o duduie din Argentina intru seducerea si inducerea in eroare a unui dandy latin.
Femeiusca pe care o intrupez a zambit pitulat. Hm! Hm! Si uite asa, voila cum am ajuns in Argentina.

duniaduniaddunia duniaduniaduniaduniadunia

Concluzia iluzia

De 2 ian., 2009 0 No tags

Cand ma gandesc la suferintele batranetii, imi dau seama ca in natura asta oarba cel mai mare geniu este geniul mortii. Faptul ca murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi. PETRE TUTEA

Ultimul drum

De 31 dec., 2008 2 No tags

Taste negre, degete neindemanatice, neputinta…
Ajun fara emotia bradului, un mesaj sinistru, anuntul unui ultim drum. 24 decembrie m-a surprins langa un gard, ograda identica a copilariei mele, unde strigam in gura mare numele vecinei si prietenei de joaca. Saptamana trecuta vantul sufla, buzele usturau, salul strangea obrazul, asteptam sa fac un ultim drum cu vecina mea.
Nu am plans, pe alocuri zambete fugare si ciuda datorita racelii sufletului. Indiferenta, incapatanarea de a accepta moartea unei fete de 29 de ani, nu, moartea ei, a ei si numai a ei. Nu i-am arucat o privire, oglinda din inima contine propriul chip.
Dumnezeu nu, viata nu, nedefinitul si vremelnicia nu, nici o cugetare, groapa ma obsedeaza insa! Si continui sa mananc, sa beau, sa ies in oras, sa rad, azi sar parleazul in 2009, iar mormantul ma umple de teroare.
Banalul „viata e scurta” e scarbos.

Panglica de matase

De 20 dec., 2008 2 No tags

Febra Craciunului, nu, febra cumparaturilor. Emotia sarbatorilor de iarna a apus, zapada s-a retras, designerii prezinta moda bradului de Craciun.
Multi ani in urma, probabil 15, posibil 20. In jurul orelor 16. 30 mamanu ajungea acasa de la serviciu. Iar probabilul si posibilul celor 15 sau 20 de ani imi evoca imaginea mamei tinand in brate o plasa de hartie plina cu betea.
Hartie colorata, fasii taiate drept, cu o mana iscusita, lipite extremitatile. Rotunduri expresive, vopsite, imbinate intr-un lant multicolor. Trecuse Mosul sa scape imbracamintea pomului de anul acela, iar noi, fetele, nu auzisem. Cu cate intrebari am asaltat-o pe mami, cata ciuda si furie am incercat datorita ratarii Mosului. Stiu ca m-am asezat cuminte pe un scaunel, cu obrajii lasati in palme suspinand si mormaind negatia, imposibil de crezut esecul intalnirii cu Mosul.
La liceu am invatat sa fac coronite. Crengi de brad, o sarma, nuci invelite in staniol, fundite, conuri de brad din curtea scolii, margelele lui mamaie si o lumanare mare si rosie.
Si cununa, bricolaj de adolescenta, ardea in fiecare seara in holul casei. Apoi au aparut pe piata.
Si bradul…
La gradinita mamaie imi aranja parul ornandu-l cu o fundita alba sau rosie de matase, mamaia mea a fost croitoreasa de meserie, iar eu si sorela eram papusile si modelele ei.
Fundite in par nu mai am, dar s-au pastrat in casa parinteasca metri de asemenea podoabe. Iar domnisoara le-a agatat in brad. Panglici-flori si ingerasi, ce brad frumos, ce brad simplu, ce suflet fericit!
Azi: Sarra Blue, Bamboo, Praktiker, fara panglici, fara nuci in staniol, fara ingerasi. Si ce brad sublim, si ce oftat curios si impertinent!

Cetina de la Richie

De 17 dec., 2008 1 No tags

Richie asteapta sa ma achit de leapsa colindelor. Suna asa onorabil, si cum nu am emoticoane, va spun eu: zambesc. Colinde, colinde… sa vedem, in cosul unde tin dulciurile, batistutele de hartie si cd-urile cu muzica mea pretioasa, am si colindele.
Sarbatoarea Craciunului, personificata, are plete, camasa alba, larga, pantalon negru si o chitara agatata dupa gat: Stefan Hrusca. Apoi:
Mahalia Jackson, Hark! The Herald Angels Sing
http://www.youtube.com/watch?v=-Y1I3Xru6ZE
Gheorghe Zamfir, O, brad frumos; In varful la noua meri
http://www.youtube.com/watch?v=yLf4gHj-qZw
Sofia Vicoveanca, Jocul caprelor
… si bineinteles, Frank Sinatra, Old Fashioned Christmas

Leapsa asta sa mearga mai departe la Costel.

Sailor Moon

De 12 dec., 2008 3 No tags

Sailor Moon si MamoruPeretele din dreapta patului este tot numai un geam. Asta seara luna s-a dichisit prea mult, e prea frumoasa, prea inspaimantatoare.
In intunericul camerei, apoi al luminii difuze, eu ma uit la Sailor Moon si plang. Dragoste, inocenta, sacrificiu, frumusete, am fost indragostita de Mamoru.
Iar desenele animate de azi ce invata copiii? Sa se lupte, sa fie violenti unii cu altii, descurajator si sumbru. Mai pun un episod…