McBlog: Vă mulțumim că ați citit la noi. Vă mai așteptăm

FLVN9243La o masă întinsă, într-un pub timișorean întors cu spatele la soare, după două pahare de vin băute pe îndelete, cineva mi-a mărturisit că nu obișnuia să citească bloguri.

Am râs și am rostit înaintea gândului: nici nu prea ai ce să citești.

A doua zi mi-am analizat răspunsul, dar mai ales reacția. Nu am stat pe gânduri, nu m-a oprit faptul că dețin un blog, am fost sinceră și am vomitat replica.

De ce am luat o asemenea atitudine? De ce nu m-a oprit dunia.ro?

Pentru că eu știu dubla semnificație a blogurilor sau a blogului personal cel puțin. Să vă povestesc un episod din viața mea de studentă la Litere. Am părăsit facultatea la amiază și mă îndreptam cu o colegă spre camerele de la cămin. În două zile urma un examen la literatură și bibliografia obligatorie ne anula multe activități bahice în sesiune. Dialogând despre restul cărților rămase necitite și timpul scurt până la examen, colega mi-a spus soluția ei: rezumatul de pe internet.

Am plecat ochii cu dezamăgire. Nu m-a decepționat colega, ci studenta de la Litere. Fiecare specializare te obligă la responsabilitate. Cu un rezumat nu poți da socoteală nimănui. O carte citită te legitimează să stai în picioare și să vorbești.

Fragmentul acesta de la facultate o să-l aplic la bloguri acum. Unii au reușit să-și transforme blogul în loc de muncă. Bravo lor, îi invidiez, eu nu am reușit și scriu de 9 ani. Pentru a trăi de pe urma blogului, ai nevoie de nemernicul și nesuferitul trafic.

Am înțeles și eu asta, dar întotdeauna m-a interesat cititorul, calitatea lui, mai puțin numărul. V-am povestit despre colega mea și rezumatul de pe net. Similar, mulți cititori de bloguri sunt niște leneși. Mă refer la capacitate intelectuală, disponibilitate sufletească, gestionarea priorităților?

Da. Mă refer la toate.

Mulți cititori de bloguri nu verifică sursa. Urmăresc o informație alcătuită din bucate puține, iar un blog, comparat cu un meniu, rar sare de aperitiv. Notă: aperitivul reprezintă alcoolul, nu gustarea rece.

Sursa este esențială. Nu și pentru cei din spatele blogurilor dacă urmăresc numărul de cititori.

Societatea în care trăim, ritmul impus, ne țin nervii în permanență excitați. Stăm atât de prost la capitolul odihnă încât am ajuns să căutăm relaxarea in extraordinarele festivaluri cu muzică electronică care extenuează nervii.

Fără suficiente ore într-o zi, o carte pare risipă de timp. A devenit risipă un volum de 200 de pagini. Un blog vine cu o foaie A4 și îți povestește cele 200 de pagini. Simțim că am câștigat, că am păcălit, dar nu avem un pe cine am păcălit?

Mai aduc în discuție comoditatea. Ține de confort psihic și fizic să ai impresia că știi. Rămâne un efect în conștiință după ce parcurgi un text pe un blog: cunosc subiectul.

Nu. Nu cunoașteți subiectul. Întotdeauna trebuie să vă întrebați despre motive. De ce au scris bloggerii ce au scris? Cu ce scop?

Intențiile rămân separate de fapte.

Aș mai sta de vorbă despre, dar noi, bloggerii, păstrăm succintul ca atu. Treceți pe la noi ca la McDrive.

Vă mulțumim că ați citit la noi. Vă mai așteptăm.

Foto: Flavius Neamciuc

Ținută: Atelier Bobar

9 Comments
  • Noctambulul
    mai 26, 2016

    Eu scriu despre ceea ce mi-a placut si, mai rar, despre ceea ce nu mi-a placut. Daca ma uit in urma, cred ca am scris mai mult despre filme si despre muzica; uneori despre carti. Alteori le-am amestecat.
    Intr-un blog gasim gandurile autorului, gasim file din jurnalul său, file pe care isi permite a le face publice.
    Materialele complexe trebuiesc organizate intr-un alt mod. Trebuie sa existe o structura a site-ului, probabil ceva arborescent, un meniu pe post de cuprins, iar postarile sa fie consistente… Dar pentru asta trebuie renuntat la structura de blog: ultimul sosit, primul afisat (ultima postare apare prima).
    De obicei site-urile marilor companii au o astfel de structura. Dar! Atentie! Marile site-uri au si blogul in cuprins! Blogul este unul din punctele de meniu! Blogul este pauza de cafea din timpul conferintelor!
    Lucrurile trebuiesc legate, nu disociate!
    Keep on writing!

    • Dunia
      mai 30, 2016

      Exact, blogul este pauza de cafea, dar aici avem de-a face cu un tablou al formelor cuvântului blog.

      Blog sau site, mijlocul este tot o platformă online. Adică ce să separ mai exact? Să fac blog pentru texte de-o șuetă și site pentru texte de hermeneutică?

      Nu. Sau încă nu mi-e mie clar.

  • Madalina Sava
    mai 26, 2016

    Atâtea adevăruri ai scris și atât de mult rezonez cu ce ai scris. Facem. Totul. (inutil de, fără poezie de) Fast.

    Știu că sunt un singur cititor, că doar datorită mie nu crește traficul și mâine nu vei putea trăi din postul de azi, dar mă simt tare bine în acest loc à la carte. Simt ce scrii. Îl convoc pe Michelin să-i dea stele și iți mulțumesc.

    • Dunia
      mai 30, 2016

      Mădălina, îți mulțumesc din suflet pentru cuvintele frumoase.

  • Noctambulul
    mai 26, 2016

    Despre timp (sau lipsa lui), iata ce scrie Iustina:
    http://ultimasuta.ro/2015/07/11/cugetare-despre-timp/

  • arakelian
    mai 26, 2016

    Cred ca e stilul romanesc, sa nu fim suficient de analitici si sa investigam.
    La mine e tic profesional (injinera ) sa caut cerintele, specificatiile, stirea originala. Si am gasit ENORM de multe stiri la romani aiurea traduse/aruncate, o gramada de comentarii, si originalul era…fix pe dos 🙂
    Si nu, aici nu mai e vorba de timp, ca doar comentariile erau acolo, oamenii aveau alea 5-10minute sa comenteze si sa se aprinda in discutii, dar nu au avut chef si curiozitate sa dea cautare.

    La fel si la carti. Nu am timp sa o citesc? Oho, de cate ori nu citii cartea, dar am citit critica si introducerea, cele 3-4-5 pagini, apoi am cerut parerea de 2-3 minute a colegilor ce au citit, am rasfoit cartea, totul suficient sa imi fac o parere.

    Sa stiti ca nu toate natiile sunt asa. Nordicii din jur sunt cerebrali, analitici, daca ii intereseaza nu comenteaza inainte de a cerceta si investiga si intelege.

    • Dunia
      mai 30, 2016

      Cleo, aici putem deschide o discuție și despre: cititor inteligent sau cititor mai puțin inteligent. 🙂

  • dam167
    mai 26, 2016

    În primul rând tu nu ești blogăr. Și da, e o mare diferență pentru că blogul expune o parte din activitatea ta. La fel cum un fotograf care pune chestii pe un blog nu e blogăr.

    E incredibil cum în România anului 2016 se mai vorbește de ”bani din blog” și de trafic. Banii nu vin din blog, ci din activitatea echipei care-l ține. Mă rog, vin și bani direct din blog, dar puțini. Orice lucru are nevoie pe lumea asta de expunere și asta face blogul. Revenind la fotograf, te face cunoscut. Banii vor veni din activitatea din fotografie, nu din blog. Dacă reducem omul/activitatea din spate la un produs, produsul are valoare, nu foaia aia A4 pe care-și face reclamă.
    Tot în România anului curent vrem ca un blog să crească, să aibă urmăritori, trafic, sponsori, comunitate etc. Dar ca să ce? ce oferă blogul cuiva și nu oferă variantele online ale publicațiilor internaționale care au în spate echipe întregi de oameni? A, părerea cuiva. Și de ce ar trebui să citească nu știu câte milioane de români părerea cuiva? Ca să nu mai spun de cei care au încercat să cuantifice valoarea acelei păreri – lumea nu pare dispusă să plătească pentru așa ceva.
    E la fel de incredibil faptul că se țin conferințe și dezbateri pe tema blogurilor, mai ales legat de cum ar trebui ele să fie. Nimeni nu recunoaște public că un blog e de fapt un ceva care strânge altceva de prin alte locuri – mă refer aici la blogurile considerate de succes.

    Așa, la modul personal și uman, nu ți se pare ciudat să faci bani dintr-un blog? nu vrei să creezi un ceva, iar ceva-ul ăla să-ți aducă, eventual, bani?

    • Dunia
      mai 30, 2016

      De ce să mi se pară ciudat, Dam? Stau în fiecare zi în fața laptopului și muncesc pentru blog. Separat de orice altă activitate a mea, în fiecare zi muncesc pentru blog.

      Dacă aș lucra pentru un ziar sau o editură?

      La modul personal și uman aș găsi corect să câștig din blog. Nu pentru părerea personală, e doar sare sau piper, ci pentru conținut.

Dă-i un răspuns lui Noctambulul Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
1 × 2 =