Citesc, acum Freud, Eseuri de psihanaliză aplicată
12 Comments
midush
iulie 4, 2012
Mi-a fost recomandata Femeia nisipurilor, am fost curios, am citit jumatate, dar apoi am renuntat. Una e sa dezvolti o idee, sau poate o obsesie, si alta e sa te tot invarti in jurul ei ca un caine in jurul cozii. Poate ca cei ce vor avea rabdare sau putere sa o citeasca pana la capat ma vor putea contrazice.
Eu gata, am terminat-o, trebuie sa schimb si pe blog. Hai sa te contrazic eu, imi permiti, nu?
Incep cu acest poate, nu e vorba deloc de o obsesie, sau nu asa cum intelegem noi obsesia.
Eu cand am citit aceasta carte, mereu trebuia sa-mi iau mintile de la Castelul lui Kafka si sa le readuc in nisip.
In aceste pagini, putine, doamne ajuta, regasesc starea acelor beats, precursori ai hipiotilor, oamenii aceia tristi si cu un spirit creator puternic, dar plini de amaraciune.
E absurdul in aceasta carte, un absurd in care traim si care deranjeaza atunci cand vrei sa-l formulezi, nu numai sa-l traiesti.
Ti-ai imaginat vreodata cum ar fi daca, de exemplu, sotia ta nu te-ar mai lasa sa intri in casa? De ce? Pentru ca nu mai vrea, pur si simplu.
Ai zice ca nu e rezonabila, ca nu se poarta cum se cuvine, ei bine, tocmai despre asta este vorba, oamenii renunta de multe ori sa se poarte cum se cuvine, in Femeia nisipurilor, Kobo doar exagereaza pentru a-si sublinia mai bine ideea.
Nu am sa te contrazic pe fond, si eu cred ca „Femeia nisipurilor” are un puternic fond de tristete, chiar daca eu cred ca are si ceva din absurdul pe care doar femeia il poate ridica la nivel de regula … Vreau insa sa imi spun parerea despre comparatia pe care o faci cu beatnicii. Las la o parte faptul ca termenul de hipioti, termen „nascocit” relativ recent de cei ce stiu prea putine despre generatia flower-power sau fenomenul „hippy”, mi se pare pare peiorativ (in general, nu in fraza ta). Cred insa ca atunci cand vorbesti despre tristetea beatnicilor te referi doar la partea filozofica si literara a fenomenului. Poate la scrierile unui Jack Kerouac sau Allen Ginsberg, nu la intregul fenomen beat. Pentru ca muzica beat nu este deloc trista. In fond era cautarea unor artisti de dupa o mare catastrofa mondiala, atunci cand lumea gandea frumos spre viitor, pastrand insa in gandirea filozofica tarele catastrofei ce tocmai trecuse si nelinistile unui nou inceput plin de cautari. Daca insa iei in totalitate fenomenul beat, cel putin ca parere personala, nu imi pare deloc trist … Si cu siguranta a fost ceva frumos, ce a pus bazele artei de mai apoi.
Cu siguranta, Femeia nisipurilor este o metafora pe care trebuie sa o percepem ca simbol si nu ca intamplare prozaica.
Mariana, dorești filozofi sau psihanaliști? Ca filozof, Spinoza mi-a plăcut, Hume, Kant, Heidegger, Hegel.
Ca psihanaliști eu am citit Freud, Jung, Adler, Fromm. Pe Freud îl recomand oricui prin simplu fapt că te ajută să cunoști comportamentul uman, procesele psihice. Nu sunt prozelita lui, dar multe pe care le-am citit au sens.
@ dunia
freud e perimat. nu mai are nicio legatura cu secolul in care traim.
un citat dintr-un articol pe care ti-l recomand:
„The primary trouble with Freud is that, while his ideas appear intriguing and even common sensical, there’s very little empirical evidence to back them up. Modern psychology has produced very little to substantiate many of his claims.”
Am văzut că în dreapta paginii ai o imagine cu cartea pe care o citești în acest moment. Cred că o să împrumut și eu această idee pentru că mi se pare foarte bună.
We use cookies to ensure that we give you the best experience on our website. If you continue to use this site we will assume that you are happy with it.Ok
iulie 4, 2012
Mi-a fost recomandata Femeia nisipurilor, am fost curios, am citit jumatate, dar apoi am renuntat. Una e sa dezvolti o idee, sau poate o obsesie, si alta e sa te tot invarti in jurul ei ca un caine in jurul cozii. Poate ca cei ce vor avea rabdare sau putere sa o citeasca pana la capat ma vor putea contrazice.
iulie 5, 2012
Eu gata, am terminat-o, trebuie sa schimb si pe blog. Hai sa te contrazic eu, imi permiti, nu?
Incep cu acest poate, nu e vorba deloc de o obsesie, sau nu asa cum intelegem noi obsesia.
Eu cand am citit aceasta carte, mereu trebuia sa-mi iau mintile de la Castelul lui Kafka si sa le readuc in nisip.
In aceste pagini, putine, doamne ajuta, regasesc starea acelor beats, precursori ai hipiotilor, oamenii aceia tristi si cu un spirit creator puternic, dar plini de amaraciune.
E absurdul in aceasta carte, un absurd in care traim si care deranjeaza atunci cand vrei sa-l formulezi, nu numai sa-l traiesti.
Ti-ai imaginat vreodata cum ar fi daca, de exemplu, sotia ta nu te-ar mai lasa sa intri in casa? De ce? Pentru ca nu mai vrea, pur si simplu.
Ai zice ca nu e rezonabila, ca nu se poarta cum se cuvine, ei bine, tocmai despre asta este vorba, oamenii renunta de multe ori sa se poarte cum se cuvine, in Femeia nisipurilor, Kobo doar exagereaza pentru a-si sublinia mai bine ideea.
iulie 6, 2012
Pot fi de acord cu punctul tau de vedere, dar in carti prefer altceva absurdului cotidian.
noiembrie 17, 2013
Nu am sa te contrazic pe fond, si eu cred ca „Femeia nisipurilor” are un puternic fond de tristete, chiar daca eu cred ca are si ceva din absurdul pe care doar femeia il poate ridica la nivel de regula … Vreau insa sa imi spun parerea despre comparatia pe care o faci cu beatnicii. Las la o parte faptul ca termenul de hipioti, termen „nascocit” relativ recent de cei ce stiu prea putine despre generatia flower-power sau fenomenul „hippy”, mi se pare pare peiorativ (in general, nu in fraza ta). Cred insa ca atunci cand vorbesti despre tristetea beatnicilor te referi doar la partea filozofica si literara a fenomenului. Poate la scrierile unui Jack Kerouac sau Allen Ginsberg, nu la intregul fenomen beat. Pentru ca muzica beat nu este deloc trista. In fond era cautarea unor artisti de dupa o mare catastrofa mondiala, atunci cand lumea gandea frumos spre viitor, pastrand insa in gandirea filozofica tarele catastrofei ce tocmai trecuse si nelinistile unui nou inceput plin de cautari. Daca insa iei in totalitate fenomenul beat, cel putin ca parere personala, nu imi pare deloc trist … Si cu siguranta a fost ceva frumos, ce a pus bazele artei de mai apoi.
Cu siguranta, Femeia nisipurilor este o metafora pe care trebuie sa o percepem ca simbol si nu ca intamplare prozaica.
iulie 6, 2012
Dublu, doi, two, Two Suns in the Sunset: http://www.youtube.com/watch?v=ArKhstalhnM&feature=youtube_gdata_player
iulie 26, 2012
Interesant comentariul despre”Omul fara insusiri”.
De cartea asta ce zici?
http://www.scribd.com/doc/77365521/Jurnalul-unei-recapitul%C4%83ri
noiembrie 17, 2013
@Florin
Da, la una din cărțile lui Kerouac am descoperit acei beats.
mai 16, 2014
E buna cartea? Îmi poti propune si mie niste filozofi buni?
mai 16, 2014
Mariana, dorești filozofi sau psihanaliști? Ca filozof, Spinoza mi-a plăcut, Hume, Kant, Heidegger, Hegel.
Ca psihanaliști eu am citit Freud, Jung, Adler, Fromm. Pe Freud îl recomand oricui prin simplu fapt că te ajută să cunoști comportamentul uman, procesele psihice. Nu sunt prozelita lui, dar multe pe care le-am citit au sens.
noiembrie 14, 2014
@ dunia
freud e perimat. nu mai are nicio legatura cu secolul in care traim.
un citat dintr-un articol pe care ti-l recomand:
„The primary trouble with Freud is that, while his ideas appear intriguing and even common sensical, there’s very little empirical evidence to back them up. Modern psychology has produced very little to substantiate many of his claims.”
http://io9.com/why-freud-still-matters-when-he-was-wrong-about-almost-1055800815
ianuarie 5, 2015
Am văzut că în dreapta paginii ai o imagine cu cartea pe care o citești în acest moment. Cred că o să împrumut și eu această idee pentru că mi se pare foarte bună.
ianuarie 6, 2015
Mă bucur, mă bucur, malaiemilro. O să urmăresc şi eu ce citeşti.