Programul lui Mateiu la grădiniță, dublat de șantierul din casă, (am ajuns la zugrăveală), m-a scos la plimbare. Am început cu sarcinile. Casa mereu  produce sarcini. Perdelele și draperiile au ajuns la curățătorie. Mara a ajuns la locul de întâlnire cu prietena ei. Eu am lăsat niște cărți, apoi am luat-o la pas pe străzile orașului. M-am oprit la Narative.

La masă, după o poză și un shot de ghimbir, m-am apucat de citit. În stânga mea, un domn septuagenar completa Sudoku. Despre Asia am apucat să rețin că nici o limbă asiatică nu avea termen pentru Asia până la sosirea reprezentanților puterilor europene.
Vă place Kissinger? În stânga mea, domnul septuagenar a găsit replica de introducere. Am zâmbit larg și mi-am mărturisit simpatia pentru Kissinger. Kissinger vine de la kiss, a mai adăugat un R la final să fie evreiesc. Am zâmbit din nou larg și mi-am pus din nou ochii pe cartea deschisă. Beau cafeaua des aici, vin mulți studenți de la medicină. Discut cu ei despre genetică. Vă place genetica? Pe mine m-a apropiat de Dumnezeu, de creator. Înainte, în tinerețe, am fost cu teoria evoluționismului.

Am închis cartea. Nu a fost să fie o oră de lectură. Așa că m-am întors spre domnul din stânga mea și l-am ascultat. Un bărbat trecut de 70 de ani, cu păr alb și sprâncene dezordonate, îngrijit, dar nu împodobit, cu un vocabular cuprinzător a sucit ora de lectură într-o conversație interesantă.

În avion a stat lângă Ioan Alexandru, un om extraordinar. În schimbul de replici am menționat că am terminat Literele. Așa că mi-a povestit episodul cu Ioan Alexandru, și el descoperitorul existenței pe verticală, singura care contează. Inevitabil mi-am specificat necredința. Pentru că ați ales. Ați ales să nu credeți. Eu știu că există. În urma unui accident grav doar Creatorul a putut să aranjeze să supraviețuiesc.

Firește, cum decurg genul acesta de discuții, am ajuns la Cabala. Știți despre? Știu, știu. Aici s-a întâmplat o nenorocire. M-am dovedit lipsită de respect printr-o reacție mai rapidă ca judecata. Numele Iahve se regăsește în fiecare celulă din corpul nostru. Oh, ce-am râs până mi-am îndreptat spatele respectuos. Chiar credeți asta?

A fost curios de numele meu. I-am întins mâna. Dunia. Dunia, așa v-au botezat părinții? O să-l țin minte, ce nume interesant. De unde? Dunia, Dostoievski, Crimă și pedeapsă. Am continuat. Încercați să-l citiți pe Umberto Eco. Sigur o să vă placă. M-am scuzat apoi. Am plătit la bar. Am ieșit și n-am privit înapoi.

Oare în câte feluri aș fi putut să vă povestesc întâlnirea mea de azi?! Mi-e teamă că nici măcar esența n-am surprins-o. N-am pătruns cât să redau o stare, o schimbare de stare, o ciocnire de lumi fără impresii. Domnul prea în marginea vieții, eu în zarva vieții, am revenit acasă și m-am eliberat scriind.

Voi pe unde citiți în Timișoara?