@Dan
Stii de ce, Dan? Pentru k uneori stau si ascult aberatiile oamenilor fara a avea nici o reactie pertinenta pentru respectul meu de sine, impertinenta pentru interlocutor, pe care l-as trimite fix la dracu. Dar iti repeti in minte k duduia din fata ta are peste 40 de ani, si ramai pironit pe scaun, cam de aia, intr-o linie mare! 🙂
Ba nu, eu ma scol de pe scaun în fata unei Doamne, daca are putin peste 40, cu putin efort din partea mea, ar fi putut fi ca copilul meu. Deci:
@arrme
Saru’ mâna Doamna! Acuma zau, fetele astea de 25 de ani nu mai are voie sa traiasca ca noi avem mai mult? Nu vreti ca curiozitate sa popositi pe blogul meu, ca cu cât suntem mai discreti, cu atât mai bine? Si la urma urmelor, care-i problema? Fata macar a recunoscut. Altele sunt si tac. Eu nu zic acuma ca copiii „cine zice ala e”, dar orsicât… Va astept cu nerabdare la mine ca calator prin bloguri. Am si un loc anume, ca castel în spatele caruia, la 6 dimineata, se pot face o multime de chestii, de pilda duela. Romantic… Si va las sa alegeti si arrmele.
Intelegerea profunda a responsabilitatii ce apare in Fratii Karamazov (care justifica in crestinism, in mare masura, theosis-ul si viata monahala,) o regasim in iudaism ca si resort al excesului hermeneutic, in pasiunea talmudistului si decriptarea Torei … ca modalitate alternativa de a-ti lega destinul de intreaga umanitate, de vii, morti sau nenascuti, e lectia din fata Crucii pe care neoprotestantismul a inteles-o anapoda ca hiperactivitate evanghelizatoare ce mizeaza prea mult pe peitho in asediul Adevarului.
Cu alte cuvinte, responsabilitatea despre care vorbeste Dostoievski „functioneaza” intr-o cultura a vinovatiei, intr-o dimensiune morala in care e vorba de cadere, de pacat, nu de aberatii 🙂 … asadar responsabilitatea ta de a interveni intr-un discurs pe aratura e mai degraba una cosmetica, decat cosmica, pedagogica decat metanoica, implica o doza considerabila de ironie, respect de sine (cum bine spuneai), deci mai degraba o cultura a rusinii in care ne miscam zi de zi sub presiunea multor factori (lipsa de chef, anemie, un iaurt de o valabilitate suspecta etc) asa ca nu ai prea multe motive sa-ti faci reprosuri, toate la timpul lor.
@Jacopo Belbo
Jacopo Belbo k Jacopo Belbo al lui Eco? Hm? Un enunt sofisticat, nu zic emfatic. O lamurire, sa inteleg acel metanoic k o interventie acida?
Da, pseudonimul e imprumutat de la Umberto Eco … iar stilul e intradevar emfatic, nu doar sofisticat, din anumite motive, hai sa zicem exercitiu {guvernat de un singur principiu, cel al non-violentei [verbale]}. Oricum, nu se prea potriveste cu personajul din Pendul, stiu asta.
De ce „k”? Mai ales cand, cu destula eleganta eviti sintagme precum „a scris-o un scriitor”?
Sincer nu stiu daca exista cuvantul „metanoic”, pe care l-am derivat, dupa cum probabil ti-ai dat seama , din „metanoia” – innoirea mintii (desi eu prefer sa traduc, poate gresit, „dincolo de intelect”)- cert e ca l-am folosit cu sensul de „transfigurator” in felul in care doar Adevarul poate fi … mai degraba o interventie pedagogica poate fi acida, dupa cum poti intelege si din context.
@Jacopo Belbo
Nu am de unde sa stiu daca se potriveste sau nu cu personajul, nu am citit inca Pendulul.
Acest „k” il folosesc numai in comentarii si mi se trage de la sms-uri.
Metanoia nu-mi era cunoscut, de aceea am cerut lamuriri.
We use cookies to ensure that we give you the best experience on our website. If you continue to use this site we will assume that you are happy with it.Ok
iunie 4, 2009
Ia spune-i tu lu’ nenea de ce esti neghioaba? Eu stiu, dar am intrebat primul, îti spun pe urma.
iunie 4, 2009
Fiecare padure cu uscaturile ei, treaba este ca tu recunosti acest lucru, felicitari neghioabo!
iunie 8, 2009
@Dan
Stii de ce, Dan? Pentru k uneori stau si ascult aberatiile oamenilor fara a avea nici o reactie pertinenta pentru respectul meu de sine, impertinenta pentru interlocutor, pe care l-as trimite fix la dracu. Dar iti repeti in minte k duduia din fata ta are peste 40 de ani, si ramai pironit pe scaun, cam de aia, intr-o linie mare! 🙂
@arrme
Sa ma ostenesc cu un raspuns?
iunie 8, 2009
Nici nu stiam ca (e) duduie.
iunie 8, 2009
Ba nu, eu ma scol de pe scaun în fata unei Doamne, daca are putin peste 40, cu putin efort din partea mea, ar fi putut fi ca copilul meu. Deci:
@arrme
Saru’ mâna Doamna! Acuma zau, fetele astea de 25 de ani nu mai are voie sa traiasca ca noi avem mai mult? Nu vreti ca curiozitate sa popositi pe blogul meu, ca cu cât suntem mai discreti, cu atât mai bine? Si la urma urmelor, care-i problema? Fata macar a recunoscut. Altele sunt si tac. Eu nu zic acuma ca copiii „cine zice ala e”, dar orsicât… Va astept cu nerabdare la mine ca calator prin bloguri. Am si un loc anume, ca castel în spatele caruia, la 6 dimineata, se pot face o multime de chestii, de pilda duela. Romantic… Si va las sa alegeti si arrmele.
iunie 21, 2009
Intelegerea profunda a responsabilitatii ce apare in Fratii Karamazov (care justifica in crestinism, in mare masura, theosis-ul si viata monahala,) o regasim in iudaism ca si resort al excesului hermeneutic, in pasiunea talmudistului si decriptarea Torei … ca modalitate alternativa de a-ti lega destinul de intreaga umanitate, de vii, morti sau nenascuti, e lectia din fata Crucii pe care neoprotestantismul a inteles-o anapoda ca hiperactivitate evanghelizatoare ce mizeaza prea mult pe peitho in asediul Adevarului.
Cu alte cuvinte, responsabilitatea despre care vorbeste Dostoievski „functioneaza” intr-o cultura a vinovatiei, intr-o dimensiune morala in care e vorba de cadere, de pacat, nu de aberatii 🙂 … asadar responsabilitatea ta de a interveni intr-un discurs pe aratura e mai degraba una cosmetica, decat cosmica, pedagogica decat metanoica, implica o doza considerabila de ironie, respect de sine (cum bine spuneai), deci mai degraba o cultura a rusinii in care ne miscam zi de zi sub presiunea multor factori (lipsa de chef, anemie, un iaurt de o valabilitate suspecta etc) asa ca nu ai prea multe motive sa-ti faci reprosuri, toate la timpul lor.
iunie 21, 2009
@Jacopo Belbo
Jacopo Belbo k Jacopo Belbo al lui Eco? Hm? Un enunt sofisticat, nu zic emfatic. O lamurire, sa inteleg acel metanoic k o interventie acida?
iunie 21, 2009
Da, pseudonimul e imprumutat de la Umberto Eco … iar stilul e intradevar emfatic, nu doar sofisticat, din anumite motive, hai sa zicem exercitiu {guvernat de un singur principiu, cel al non-violentei [verbale]}. Oricum, nu se prea potriveste cu personajul din Pendul, stiu asta.
De ce „k”? Mai ales cand, cu destula eleganta eviti sintagme precum „a scris-o un scriitor”?
Sincer nu stiu daca exista cuvantul „metanoic”, pe care l-am derivat, dupa cum probabil ti-ai dat seama , din „metanoia” – innoirea mintii (desi eu prefer sa traduc, poate gresit, „dincolo de intelect”)- cert e ca l-am folosit cu sensul de „transfigurator” in felul in care doar Adevarul poate fi … mai degraba o interventie pedagogica poate fi acida, dupa cum poti intelege si din context.
iunie 22, 2009
@Jacopo Belbo
Nu am de unde sa stiu daca se potriveste sau nu cu personajul, nu am citit inca Pendulul.
Acest „k” il folosesc numai in comentarii si mi se trage de la sms-uri.
Metanoia nu-mi era cunoscut, de aceea am cerut lamuriri.