Mai există viață sexuală după 40 de ani? Cum imediat îmi bat clopotele, au început reacțiile celor apropiați, glume în general. Ești babă. Ți-ai făcut pregătirile pentru bătrânețe? Cui îi pasă ce gândește o femeie de 40 de ani? Le-am primit cum au intenționat, cu umor. Am simțul umorului și nu o să mă opresc din a-l cultiva.

Acum dau gluma la o parte. Să o luăm așa cum este. În câteva zile o să fiu o femeie de 40 de ani în România. M-am mirat ani de zile la reacțiile oamenilor când venea vorba despre femeile de 30 de ani. Nu există o reprezentare clară despre femeile de 30, parcă-s himere. Indivizii și le închipuie, dar nu le cunosc. Despre femeile de 40 de ani, acum o să presupun, există o reprezentare clară. Indivizii le anulează capacitățile, abilitățile, erotismul. Dacă femeile de 30 plutesc în mintea celorlalți, femeile de 40 sunt invizibile. În România, din cauza lipsei de educație, viața femeilor încetează.

Puteți să mă contraziceți. Puteți să mă acuzați de generalizare. Puteți să vă dați ochii peste cap ca Mara. Nu înseamnă nimic toate aceste reacții. Am trăit ca femeie de 30 de ani în România. Știu ce vorbesc. Misoginismul este încă la el acasă. Decarul cu 40 habar n-am ce o să aducă. O să rezist în cuplu? O să fiu înșelată? O să înșel? N-am fost niciodată ușă de biserică. O să mai am o viață sexuală? Și când anume, după ce perioadă de abstinență, contactul sexual cu altă persoană nu mai este considerat infidelitate? În jurul meu am auzit diverse povești cu o statistică îngrijorătoare. Parteneri inactivi sexual de 6 luni, un an, doi ani. După un an de zile fără sex, bărbatul și femeia mai alcătuiesc un cuplu sau conviețuiesc ca mine, Andreea și Camelia în camera de cămin?

Pentru că Freud m-a deșteptat din somnul de provincială, s-a potrivit mănușă pe capacitățile mele intelectuale, acord o deosebită importanță copilăriei și vieții sexuale. Zdravăn la minte fără ordine și muncă depusă pentru înțelegerea unei perioade și întreținerea unei activități, nu ești. Dezvolți fel și fel de feluri de a fi, dar împăcat cu tine nu ești. Ca reper mă iau pe mine și toți prietenii care mi-au permis să-mi bag nasul în sufletul lor.

Ca stare a mea, azi, în această perioadă, mă consider liniștită. Mă interesează ce mai pot schimba și mai ales ce mai pot accepta. Accept că nu sunt o femeie de carieră, o fiică, soră și mamă blândă, o prietenă lejeră, o iubită supusă. Nu mă mândresc neapărat, dar îmi place de mine.

Recomand tuturor femeilor atitudinea mândră. Nu confundați mândria cu o falsă diplomație. Faptul că nu exprimați ceea ce gândiți și simțiți când cineva vă supără, vă umilește, vă trădează. Din contră. Urlați-vă durerile. Scoateți tot gunoiul sufletesc. Apoi ridicați nasul ca regina Cleopatra. Zâmbiți. Glumiți. Trăiți-vă viața cu paradisurile artificiale, mâncare bună, faine frumoase, parfumuri scumpe, cărți și filme extraordinare, călătorii incredibile și prieteni veseli.

Dispoziția bună ține de a alege. Alegeți voia bună.

Foto: Carmen Vulpea boemă