În ultimii doi ani, prin intermediul Facebook, am avut ocazia să-mi revăd prietenele din copilărie. Nu ați înțeles exact ce vreau să spun. N-am purtat un dialog revigorant cu prietene din perioada școlii. Nu. Fetele fetelor m-au năucit prin asemănare cu mamele lor. În special vârsta lor s-a suprapus peste vârsta mamelor. În continuare, când rememorez zilele de liceu sau de facultate, par că aparțin anului trecut. Timpul nu-l simt. Timpul îl observ în fotografii. Chiar și oglinda mă minte, căci oglinda reflectă, dar imaginea aparține sentimentelor.
Așadar, fetele prietenelor mele și Mara mea suntem noi. M-am oprit câteva minute asupra unei fotografii cu o splendoare de fată. Înzestrată cu îmbinări dezirabile, chipul și trupul în armonie, am zâmbit cu tristețe. Mama ei mi-a povestit că într-o ceartă, se ciondănesc des în ultima vreme, i-a reproșat că nu a făcut nimic cu viața ei. Oh, toanele adolescenței cât pot să rănească!
Mama ei i-a schimbat viața în întregime. S-a căsătorit îndrăgostită de un bărbat mai mare cu 20 de ani ca ea. A crezut că e îndrăgostită. Ceea ce a sedus-o a fost puterea. Nimic nemaiîntâlnit în istoria bărbaților și a femeilor. Ea l-a luat pentru bani. El a luat-o pentru frumusețe. Nu și-au propus, dar le-a picat bine amândurora. Le-a picat bine pentru câțiva ani, iar apoi, cum cuplurile au demonstrat în timp, relația lor a pierdut echilibrul. Nu-ți suporți jumătate de veac partenerul pentru bani sau frumusețe. Cred că îți poți suporta jumătate de veac partenerul dacă începuturile aparțin iubirii pasionale și dezinteresate. Când te doare lipsa celuilalt. Când te doare prezența celuilalt. Când plângi și râzi în același timp. Când în brațele celuilalt respiri ușurat și te simți acasă. Exact, patetisme din astea! Patetismele susțin cuplul trecut de 20 de ani de conviețuire.
Fără căsătoria mamei cu acest bărbat, în prezent tatăl, splendoarea de fată înzestrată cu îmbinări dezirabile, chipul și trupul în armonie, nu și-ar fi luat un an, după terminarea liceului, să călătorească prin Asia, America de Nord și America de Sud. Mama ei a crescut într-o familie tradițională ca a mea. Tatăl zice, restul execută. Clasa de mijloc rar are acces la lumea bogaților. Mama și-a folosit cea mai cunoscută armă: frumusețea. Tot potențialul ei s-a pierdut sau s-a ajustat în numele frumuseții. N-aș putea judeca niciodată o persoană care vrea să-și depășească condiția. Aș critica un comportament reprobabil. O căsătorie din interes nu o încadrez la comportamentul reprobabil. Dezinteresul pentru dezvoltarea și atingerea potențialului îmi activează criticismul. Nu-mi trebuie mult să exagerez cu critica mai ales în prezența persoanelor care refuză cunoașterea.
Îmi pare rău de prietena mea, de faza prin care trece cu fata ei. Sper ca în următorii ani, cu un cortex mai dezvoltat și cu un autocontrol mai exersat, or să fie capabile să comunice și să-și arate empatie. Nu o putea fata să-și ierte mama că nu-l iubește pe tata. Nu o putea mama să fie sinceră cu fata despre sentimentele ei romantice. M-aș bucura să stea de vorbă și să se asculte fără să judece. Să-și evalueze prezentul și să-și schițeze viitorul.
Soarele e unul,
Mama una este.
Grigore Vieru
Foto: Lorena Dumitrașcu
Leave a Reply