12 Comments
  • bia bia
    aprilie 10, 2009

    In fiecare zi ma gandesc la asta, mai ales k lucrez cu fetele astea zi de zi…sunt chiar oripilata de comportamentul lor si mereu am zis ca mai bine ar veni parintii la scoala in locul lor ca sa ii invatam niste povesti pe care sa le spuna copiilor.Groaznic…

  • Dan
    aprilie 10, 2009

    Mai sunt totusi, pe ici, pe colo, de aceea cu atât mai pretioase. Si daca tot ai vorbit odata de încredere si alta data de o mansarda, hai la un capitol urmator. Eu sunt ca maharajahul din Kassimbazar : dau tot ce am tinerilor „frumosi si întregi”, adica toata stima si încrederea mea, ca o bursa.

  • ddunia
    aprilie 10, 2009

    @Dan
    Trecem la un capitol urmator, dar trecem si cu domnisoare Mae West. Si tocmai tineretea lor ma face sa mor de ciuda, k nu profita de ea! Eu pot sa le acord incredere, stiu k urmeaza o trezire, dar stima trebuie s-o castige, nu le-o ofer.

  • Dan
    aprilie 10, 2009

    Si eu am spus „frumosi si întregi” în totul lor, unii, nu toti. Iar bursa poti s-o ai, dar se si pierde usor. Spuneam odata: construiesti greu ceva, dar poti sa-l darâmi într-o clipa.

  • nefe
    aprilie 11, 2009

    Nu servesti nimic decat daca esti chelner.

  • ddunia
    aprilie 11, 2009

    @nefe
    Exprimarea mea ti se pare nepotrivita sau ai vrut sa faci o gluma?

  • nefe
    aprilie 11, 2009

    Corect este „a se servi”, atunci cand nu servesti tu pe altii.
    Tu si prietena ta ati plecat sa „va serviti” cu un ceai.
    Scrii frumos, mi-am zis ca e pacat sa nu corectezi o mica scapare.

  • ddunia
    aprilie 11, 2009

    @nefe
    🙂 Mersi, am corectat!

  • Dan
    aprilie 13, 2009

    @Dunia :
    Am uitat ce era mai important : Noica spunea ca “toti tinerii sunt frumosi pentru ca au în ei comoara posibilului“. Iar prietenul nostru comun ca “este nevoie sa parasesti o stare pentru a putea s-o întelegi“. Ori eu “tocmai“ am facut-o de câtva timp.

    @nefe :
    Incep cu al doilea comentariu. Ai dreptate, este forate corect “a se servi“, doar ca n-are nici o legatura cu textul. Solutia ta ma face sa ma gândesc ori la doua domnisoare pe tocuri si în rochite ornate cu brosele norocoase care intra într-un “self“, iau tava si se servesc cum spui cu o ceasca de ceai la banda, ori la aceleasi doua domnisoare care intra într-o ceainarie si se duc la bucatarie direct la polobocul unde fiebe apa si iar se servesc (eventual una pe alta). Asta înseamna reflexivul pe care îl propui. Ori ele au facut altceva. Forma pretioasa “a servi ceva“ este sa zicem o licenta din ce în ce mai raspândita si larg acceptata. Foarte gresit ar fi “a servi masa“ si foarte corect “a bea“, dar a doua ar fi iesit complet din izul articolului, care începe cautat usor pretios si (auto)ironic si se termina un pic mânios. De asta ti-a si placut. Iar la primul comentariu puteai spune mai frumos “un soldat îsi serveste patria“ sau “un om serveste o cauza“. In încheiere uite o reclama actuala sofisticata la un restaurant si mai sofisticat: „…la restaurant oaspetii vin pentru a experimenta gusturi noi, nu pentru a servi ceva ce pot face foarte simplu si acasa.”

  • ddunia
    aprilie 13, 2009

    @Dan
    Ah, Noica… bine le zicea el, „napadit de buruieni” spre finalul vietii. Sunt si eu o buruiana, dar nu am pe cine sa dau navala.
    Suna ciudata, intr-adevar, „m-am servit cu un ceai”, poate schimb cu „am luat”.
    Acum sa vedem cum sta nefe la capitolul curiozitate…

  • nefe
    aprilie 16, 2009

    E corect dar n-are legatura cu…textul?
    Licenta raspandita si din ce in ce mai acceptata…? Pai daca tineti cu tot dinadinsul la teoria comoditatii si a raspandirii in masa, nu ma mira ca se aude din ce in ce mai des „ce silueta esti” si alte aberatii.

    Eu una nu o sa spun niciodata ca servesc un ceai daca eu sunt cea care il bea. Traiesc ca si dumneavoastra in Franta si percep sensul verbului asa cum este el.

    http://www.cnrtl.fr/definition/servir

    Sanatate. Last comment.

  • Dan
    aprilie 17, 2009

    Adevarat graiesti ca traiesti în Franta („last comment”…). Acuma înteleg tot. Si „a trai în Franta” acum nu (mai) este nici o sfârâiala, probabil „v-ati” dat seama. Ma calca pe nervi „respectul” (a doua plural) în spatele caruia este lipsa de respect. Eu n-am vorbit de comoditate sau de silueta nimanui. Iti doresc „sa te servesti” în continuare cu ceauri pe care de fapt ti le da altcineva. Asta da verb! Sensul verbului este cel pe care cel ce l-a scris a vrut sa-l aiba. Mi-a placut ce-am citit nu mai stiu unde ca cineva se culca „în camera unde vrea sa se trezeasca” si nu sa doarma. Iti las „placerea” ultimului comentariu. E tot un fel de last comment…, daca vrea si gazda noastra. Am putea avea acces la blogul Dvs?

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
20 × 8 =