Vineri, în jur de ora 11, am pornit într-o mini excursie la noi la unguri. Mă refer la cele două județe ale patriei, Harghita și Covasna. Drumul epopeic, n-au lipsit faptele legendare presărate de personaje extraordinare sau chiar supranaturale, l-am acceptat cu detașare. N-am permis nici unei emoții să mă răvășească. Am așteptat 3 ore pe autostradă în urma unui accident dintre două camioane.

Am o înțelegere cu mine. Când călătoresc în țară mă interesează exclusiv destinația. Infrastructura este un cancer dezvoltat din mințile mizerabile și corupte din guvern. Nu e vorba că nu mă privește, dar o empatie puternică îmi poate ucide cetățenia.

Destinația, de data aceasta, a fost Covasna și împrejurimile. Am urcat și la Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România. Am realizat, povestind cu Făt Frumos în mașină, că aleg să vizitez locuri din țară în urma imaginilor din DEX, ediția din 1975. Mi-au lipsit distracțiile ca adolescentă. Părinții nu mi-au purtat de grijă să ajung la mare la aerosoli sau la munte la schi. Mi-au îngăduit să cresc asemenea buruienilor. Vara citeam și scriam într-un ritm alert, iar dicționarul a devenit indispensabil. Așa am descoperit monumentele naturii din România în mici chenare. M-aș bucura să le bifez pe toate prin piciorul pus în toate cele 11 căsuțe dintre pagina 576 și 577. În unele locuri am ajuns. În alte locuri o să ajung. Așa mi-am promis. Vulcanii noroioși sunt următorii pe listă.

Covasna s-a impus cu un aer de comunism conservat. Am intrat într-un magazin sau am călătorit în trecut, nu sunt sigură, atunci când i-am cumpărat lui Mateiu un colac. Amabilitatea oamenilor și peisajul carpatic au alungat senzația de tristețe. Îmi permit să fiu tristă când mă confrunt cu resturile dictaturii, n-am experiența foamei, suspiciunii, trădării, fricii și denunțării.

Sâmbătă am mers la pas prin Valea Zânelor. Brazi trufași, iarbă, ciuperci, ape susurătoare, peturi aruncate, energie pozitivă, energie negativă, m-am încărcat și am defulat. La lacul Sfânta Ana se vând doar sticle, nimic de plastic. Nesimțiților le vii de hac. Uite că la noi la unguri cineva deștept s-a săturat de apelul la bunul simț. Într-adevăr nu am văzut gunoaie și sticle aruncate spre lac și în jurul lacului.

Gândirea și comportamentul românilor necesită o abordare militară. Pur și simplu nu mai poți cu frumușelul la noi. Unde sunt mamele României? Cine educă pruncii? Și cine aruncă? Nimeni nu aruncă, toți se revoltă. Hai, sictir! Trăim într-o țară plină de adolescenți cu un prim adolescent numit Iohannis.

A fost frumos la noi la unguri. Nu-i ocoliți, amabilitatea o să vă cucerească, restul e politică și proastă creștere.