Cum poți fi așa? Așa? Prea vag. Așa veselă, frumoasă, superficială? Ha! Ha! Ha! Cum poți să fii așa relaxată cu Făt Frumos? Eu cred că de fapt nu ești, pozezi. Nici o femeie nu-i permite bărbatului să iasă la băut și să nu se bosumfle. Recunoaște, pozezi!

Mărturisesc că dialogul redat m-a iritat. Mi-am anunțat furia. Vezi că m-ai enervat. Cer cinci minute ca să răspund. În cele cinci minute am băut câteva guri de apă și mi-am privit prietenul. Mă văd rar cu acest prieten. Povestim și ne auzim pe Whatsapp. Ținem legătura. Ne gratulăm. Ne ducem dorul.

Aș vrea să-ți povestesc un fragment din Punct contrapunct de Huxley. Un bărbat și o femeie se săruta pe bancheta din spate a unui taxi. Mai mult, se întărâtă, se ating, se mușcă. Înainte să oprească taxiul la adresa ei, el a întrebat-o: Pot să urc la tine? Ea urma să-l accepte în așternutul ei. O femeie întărâtată are nevoie de același tratament ca un bărbat întărâtat. În urma întrebării, l-a respins. Te porți ca un câine, rămâi câine.

Nu înțeleg. Ai răbdare, o să înțelegi.
Dragul meu, sunt nemăritată. Nu am făcut copil cu primul partener în ciuda avertismentelor că o să devin curvă. Sunt? Ce anume? Curvă, spune-mi, ești bărbat. Fii serioasă! Mai departe. Am înșelat. Am fost înșelată. Am făcut sex, deși părinții m-au păzit. Crezi că o reprezentare de paznic l-ar ține pe Făt Frumos lângă mine?! Iar dacă s-ar îndrăgosti, de ce l-aș tortura și m-aș tortura? El ar suferi după altcineva, eu aș avea parte de sex plictisitor sau n-aș avea deloc. Nu e ceva ce-mi doresc pentru mine. Când vine vorba despre dormitor, e totul sau nimic.
Când vine vorba despre trup, minte și suflet, unde e respectul? Suntem două persoane. Gândim. Simțim. Acționăm. Ne influențăm, dar nu gândim și nu simțim la fel. Acționăm pentru un bine comun. Orice aș face eu, n-aș putea să-l împiedic vreodată să mă înșele. La fel, orice ar face el.

Teorie! Deloc. N-am lăsat să se înțeleagă că ar fi ușor. E demn însă. Îmi țin mintea ocupată cu lecturi monumentale. Vreau să-l citesc integral pe Nietzsche. Să-i citesc Memoriile lui Chateaubriand. Vreau să vizitez Australia. Vreau să muncesc mai mult la blog. Vreau și vreau, și vreau. Iubirea e ingredientul vieții, nu viața însăși. Femeile menționate de tine inventează mici iaduri, iad pentru ele, iad pentru bărbații lor, iad pentru societate.

Dacă tu zici! Nu prea pricep. O să pricepi. Respiră, potolește-te, trec anii, cresc pruncii, ce mai bem, ce mai mâncăm, sex mai facem?!

Suntem oameni, nu suntem câini. Nu cerem permisiunea. O femeie nu cere permisiunea. Un bărbat nu cere permisiunea. Îmi dai voie mă umple de jenă și de furie. Aș lovi. Fix cum lovesc unii în câini și îi numesc javre. Cine cere permisiunea în relație să meargă la terapie, iar eu îi bat obrazul. Cine te crezi? Ești mama bărbatului tău? Îh!

Dacă ești câine. Ești câine?!