Revin cu puţină gramatică, gramatica este necesară tuturor.
În toţi aceşti ani de când scriu pe blog, am observat că cititorii, în ceea ce priveşte acurateţea limbii române, se împart în două categorii.
Prima categorie: cititori cu grijă pentru limbă.
A doua categorie: cititori cu grijă de luare în râs. Exemplu: Chiar nu ai strop de ruşine? Scrii texte despre atenţionare gramaticală şi tu greşeşti?
Da, greşesc. Recunosc că o asemenea greşeală îmi strică toată ziua. Într-o zi, o frumoasă zi de altfel, am mers la Cărtureşti pentru lansarea cărţii Sfârşit de sezon de Marius Chivu.
Digresiune: Marius Chivu, la fel ca Marius Manole sunt iubirile mele absolute. Eu nu-i recomand pe nici unul, dar o să vă vorbesc permanent despre ei.
La lansarea cărţii Sfârşit de sezon, printre toate cele discutate acolo, Marius Chivu a împărtăşit că este necesară lectura cu voce tare a propriului text pentru sesizarea greşelilor de gramatică: cacofonii, dezacorduri etc.
Aşadar, greşim, dar corectăm.
Acum vreau să las aici altceva scris. Între aceste două categorii de cititori, cei cu grijă pentru limbă şi cei cu grijă pentru luarea în râs, şi-a făcut apariţia, habar nu am cum, snobul lingvistic.
Ce face snobul lingvistic?
Snobul lingvistic profită de o oarecare autoritate pe care o are. Aş putea să dau exemple, să folosesc nume mari, Mihaela Rădulescu sau preferatul meu, Codin Maticiuc. Ambii folosesc cu intenţie formele greşite ale unor cuvinte.
De ce?
Nu vreau să dau un răspuns, deşi am unul.
Cum argumentează utilizarea acestor forme? Cu DEXul. Formele pe care ei le folosesc apar în DEX, iar DEXul este dicţionarul explicativ al limbii române.
Au dreptate, dar! Fireşte că există un dar.
În DEX apar toate formele unui cuvânt, şi cel corect, şi cel folosit de vulg, pentru că este dicţionar explicativ, acesta este scopul lui.
În DEX o să găsim şi salar, forma greşită, şi salariu, forma corectă. Şi abea, forma greşită, şi abia, forma corectă.
Aşadar, apelul lor la DEX e doar filistinism.
Pentru o limbă corectă, consultăm DOOMul, dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române. În acest dicţionar, io, pronunţarea vulgară a lui eu, nici nu apare. Am DOOMul sub ochi chiar acum când scriu.
Acesta e textul de atenţionare gramaticală de azi.
DEX şi DOOM, să facem diferenţa.
Iubitor de limbă corectă şi snob lingvistic.
Mă declar iubitoare de limbă română corectă şi recunosc că uneori greşesc catastrofal, impardonabil.
Doresc nespus însă să mă corectez şi să fiu corectată.
decembrie 10, 2014
la cate greseli fac, nu vreau sa ma corecteze nimeni 🙂 ca nu se va putea opri usor.
Buna recomandarea asta cu recitit cu voce tare. Am aplicat-o acum cu un text, si mi-am corectat 3 greseli.
decembrie 10, 2014
Foarte bună recomandarea, şi minunat Marius Chivu. Ai citit ceva de el?
decembrie 10, 2014
Mi-e la îndemână dex-ul, variantele lui online de fapt. Nu m-am gândit niciodată la diferența dintre DEX și DOOM, doar îmi amintesc că mi s-au enunțat în liceu în același context și mi-a rămas familiar DEX-ul.
Te prinde stilul în care scrii atenționări gramaticale, tonul mai ales.
p.s. Detest de-a dreptul formele salar și servici.
decembrie 10, 2014
N-o ştiam pe asta cu DEX vs. DOOM, mulţumesc. Am notat! 😀
Despre citit cu glas tare, nu ştiu dacă „reţeta” se aplică aşa, la modul general, oricui. Pentru unii merge, pentru alţii, nu.
decembrie 11, 2014
De ce scrii DEXul si nu DEX-ul ?
Ai putea sa dai un exemplu de greaseala catastrofala ?
decembrie 11, 2014
@Claudia
Da, şi mie îmi este la îndemână, DEXul, mai ales varianta online.
Mulţumesc pentru încredere. Şi da, salar este oribil.
@sebastian
Cu drag şi bucurie.
@homo sapiens
Acum că întrebi, de ce scriu DEXul, stau şi mă întreb. Sunt aproape sigură că aşa ştiu eu că este corect după DOOM, vechiul, nu acesta reeditat. Dar nu mai sunt sigură, m-ai făcut să mă îndoiesc.
Este necesar să caut şi o să revin.
Un exemplu de greşeală catastrofală poate fi o cacofonie.