Un deceniu s-a scurs de la despărțirea de tatăl Marei. O familie s-a destrămat. Două familii s-au creat. Tranziția de la o familie tradițională, mama, tata, copilul, la o familie modernă, Mara, părinții ei, frații ei și partenerii părinților ei s-a petrecut lent. Lupta s-a purtat intens la nivel de situație. Ne-am certat. Ne-am strigat. Ne-am jignit. Firesc! Firesc! Firesc! Dar aceeași luptă a tărăgănat la nivel de idee. Și după ce au trecut nervii și bosumflările, greu s-a îmbrățișat ideea de a petrece timp împreună. Am ajuns acolo. Norocul ni l-am construit prin alegeri. Am ales și alegem s-o creștem pe Mara împreună în ciuda neînțelegerilor dintre femeie și bărbat.

Până acum am petrecut Crăciunul, aniversarea Marei, vacanța de vară și vacanța de iarnă împreună. La aceste reuniuni nu se întâmplă nimic spectaculos. Interesul meu este ca Mara să-și vadă părinții pe același loc. Ne așezăm la masă și mâncăm la fel ca toate familiile lumii. Noi ce mâncăm? a devenit o glumă a noastră deoarece pare să fie singura grijă în acele zile. Ce zice lumea nu ne pasă, ne amuză. Oricum lumea greșește. Toți care nu-și cresc copiii împreună greșesc. Și ei știu, dar nu recunosc.

În această vacanță de iarnă m-am revăzut și cu o parte din prietenii tatălui Marei. Amintiri cu droaia am cu ei. Zece ani însă reprezintă mult. Toți ne-am construit o viață separată de acele amintiri. Într-un fel însă am stat cu trecutul la masă. L-am ascultat. L-am privit. L-am pipăit. Atunci m-a izbit. M-au ars buzele de la ceea ce n-am rostit. Mă roade curiozitatea de mintea lor, pe unde a umblat, ce a impresionat-o, ce a marcat-o, ce a schimbat-o?! Ne-am despărțit copii și ne-am reîntâlnit adulți. Impulsul indiscret s-a potolit de la sine. I-am regăsit impasibili să se joace cu mine de-a thymos-ul lui Platon, de partea a treia a sufletului care urmărește recunoașterea demnității, cheia înțelegerii evenimentelor lumii. Așa că am depănat amintiri, am râs, am băut vin și am luat-o de la capăt cât ne-a permis ora de somn a copiilor.

Am apucat-o pe panta gânditorilor politici și doar asta am în cap, doar despre asta vorbesc. O să-mi diversific lecturile. Se impune ceva literatură clasică. Scot mâine ceva din bibliotecă. Ce? Chiar asta e întrebarea.