M-am achitat de datoria de iubire. Fara sa incept cu un dar, marturisesc ca nu am ajuns s-o iubesc pe Iulia Hasdeu. O admir si in curand, la un pas pus intr-un lacas al Domnului, o sa-i aprind o lumanare.
Iulia Hasdeu, pentru cine nu stie, a fost fiica scriitorului Bogdan Petricescu Hasdeu. Copil supradotat, intelectuala, poeta, tanara a murit de tuberculoza la 19 ani. Imi pare sincer rau de varsta ei.
Jurnalul fantezist, pe care l-am citit zilele trecute, mi-a tinut o lectie de istorie pe care bucuroasa am primit-o. Ce usor te ajuta capul cand doresti si cu sufletul informatia. Regina Maria, regele Ferdinand, Zizi Lambrino, principele Carol mi-au colorat regal intelegerea.
Tot mai des ma cuprinde o senzatie de usi larg deschise in minte si in suflet.
Cuprinsul Jurnalului m-a facut sa realizez ca un copil, destept sau mai putin destept, nutreste in interior aceleasi sentimente de marire pentru sine cand va veni vremea maturitatii. Mi-am amintit vechi sperante, acum ponosite si uitate. Orice copil care a tinut o carte in mana s-a inchipuit un calauzitor al semenilor sai. Uneori adormeam seara scriindu-mi din minte un viitor de tar Alexandru I, de Rege Ludovic al XIV-lea sau de domnitor Cuza.
Maretia, recunoasterea, succesul si implinirea au curtat orice suflet sensibil.
Iulia Hasdeu, sub pseudonimul Camille Armand, ne poarta fantezist intr-o lume a reusitei profesionale. Construieste neobosit, dar cu un trup terminat, o cariera fulminata si recunoscuta de intreaga Europa pentru scriitoarea Camille Armand.
Ca regina, regina Iulia a Romaniei, se lasa iubita de intreg continentul european. A edificat prin voci, prin fantezie si dorinta viata pe care nu a apucat sa si-o traiasca. Cu un condei priceput, povestile i-au iesit dulci, copilaroase, pline de iubire si oarecum vizionare.
Intr-adevar nu simt iubire pentru aceasta nefericita copila, dar ii respect ambitia si pofta de viata. Destinul ei, povestea ei mi-a confirmat ca visele copilariei ii leaga pe oameni prin speranta si naivitatea cu care cred in realizarea dorintelor lor.
Fericiti aceia care nu scapa de speranta si naivitate.
Leave a Reply