Un nou oaspete pe al meu blog, cel vechi, deja pregateste un vernisaj. Persoana poftita sa ia parte la mazgalelile mele, uneori neindemanatice, uneori parfumate, uneori patetice, uneori interogative, o asociez cu un menestrel. Intr-o noapte, acum multi ani, sa fie cinci, sa fie sase, mi-a cantat vreo doua ore bunicele. Drumul lung a devenit rastimp spilcuit intre o lipsa a unui mijloc de transport si a culcusului de acasa.
M-a facut mama oltean a fost parte din repertoriul carstacului de juvete. Mai jos o sa pun un text al stihuitorului cantaret si o poza, eu ii zic simplu, Mocheta, el isi zice Catalin Mierlan…

Metamorfoza
Cat am crescut,dormeam culcat,
pe-o aripa de inger.Beat
de miresme si culori.
Cu ochii plansi priveam in zori
cum pleaca ingerul pe geam.
Cand am crescut,nu mai vedeam
aripa care capatai,
mi-a fost in somnul cel dintai.
Nici ingerul plecand tiptil.
Doar coada ta,ca un fitil
aprins la capat,flutura
sub nasul meu ,in fata mea.
Si ai ramas ca sa ma culci,
pe-o aripa din gheare lungi.