În sufragerie zac răspândite cuburile de lemn ale lui Mateiu. M-am oprit în mijloc, trei pași de la ușă. Ușă nu există. E o arcadă. M-am oprit în mijloc, trei pași de la arcadă. Încă trei pași și ajung la canapea. În cele câteva secunde petrecute în nemișcare am luat o decizie. Mateiu doarme. O să scriu. În fiecare zi stau nemișcată să decid dacă scriu, citesc, gătesc, trebăluiesc sau mă uit la comedii cât durează siesta.
Îl enervez pe tatăl lui Mateiu cu aceste filme. Ce fac pentru creierul tău? M-a întrebat. Suferim clasic. După ce revine acasă de la muncă, Făt Frumos încearcă sau pretinde să particip la activitățile lor. Eu mă fac mică într-un colț și nu vreau să particip la activitățile lor. Am spus că nu vreau. Am și țipat că nu vreau. Am folosit cortexul. Am descărcat emoții.
În fiecare zi citesc. Îmi muncesc creierul. Serialele mă relaxează. Aș fi vrut să nu dau explicații. Să nu ridic vocea la Făt Frumos. Să nu atac. Mă uit pentru că vreau, pentru că îmi place. Vrei să spăl niște vase să te simți tu bărbat?! În acest context, mai rămâne Făt Frumos? N-a fost niciodată. Nu există Făt Frumos. În schimb există o persoană pentru care merită să te străduiești. În prezent, tatăl lui Mateiu merită. Dacă viitorul o să pună între noi o tânără? M-a întrebat o cititoare.
Am zâmbit. Viitorul deja trecut a mai adus o tânără în viața mea. Experiența m-a dotat cu demnitate. Tinerele nu sunt niciodată problema, comportamentul însă, da.
Cititoarea, mamă a doi copii părăsită pentru o femeie mai tânără, a acționat vindicativ. Dacă și-a dorit viața mea, atunci s-o aibă! El a lăsat-o. Ea a lăsat cei doi copii în îngrijirea tatălui și tinerei. Habar n-am cum o să evolueze relația lor și cum se vor adapta. Mă folosesc de poveste pentru a transmite ceva tinerelor care intră într-o relație cu un bărbat cu copii.
Dragă tânără,
Oricât ți-ar fi de greu, mamei copiilor îi este infinit mai greu. A rămas fără iubire. Într-o bună zi s-a trezit neiubită. A doua zi s-a trezit nesuportată. Mulți trăim cu lipsa iubirii, într-o suportabilitate de business. A treia zi s-a trezit înlocuită, tu, o variantă de la începutul timpului, cu dinții perlați și sânii rotunzi, tari și cruzi. A patra zi i-au auzit urechile sfaturi cum să-și crească minunile. Aici trebuie să te oprești. Copiii au o mamă și un tată. Mamele nu acționează întotdeauna onorabil, dar cu siguranță își iubesc copiii. Separați comportamentul de persoană. Criticați comportamentul, dar lăsați în pace persoana. Și critica este o opțiune într-o asemenea situație? Compătimiți-vă reciproc. Permiteți-le copiilor să crească cu mama și cu tata, or să vă mulțumească devenind adulți funcționali și fericiți.
Cuburile de lemn, Mateiu creează fisiuni nucleare zilnic, zac în continuare pe parchet. Nu le-am adunat. Am ridicat turnuri și zbang. Zbang! Zbang! Zbang! Zilnic ridicăm și dărâmăm turnuri. Vecina ne salută uneori. Bate în tavan. Ne ajută cu fisiunea. Considerăm intervenția ei neutronul care rupe nucleul. Vă povestesc dintr-o carte de copii, Ce sunt quarcurile.
Sunt mame și mame pe lumea asta. Sunt tați și tați pe lumea asta. Indiferent pe cine iubiți și cum iubiți, faceți ceea ce este corect pentru copii. În paralel munciți la iubirea și respectul de sine. S-ar putea să vă lipsească.
Leave a Reply