Ciorba e pe foc. Ciorbă de curcan fiartă la foc mic. Am pregătit leușteanul. Leușteanul e gustul de acasă. Ce înseamnă acasă pentru mine.

Crăciunul este despre ce înseamnă acasă pentru fiecare dintre noi.

Să lăsăm deoparte dulcegăriile despre perioada Fii mai bun!
(Ciorba a fost pe foc. Între timp am dat mirosurile de zarzavat jos și m-am răsfățat cu Jo Malone. Puf-puf!)

Perioada asta ne afectează pe toți. Fie că ținem tradiția, fie că ne-am creat obiceiuri noi, fie că sărbătorim la soare, fie că se adună familia, fie cu mâncare chinezească, fie cu vin, fie cu ceai, fie cu cărți sau cu filme, fie întinși pe canapea, fie voluntari, zilele astea reprezintă o întrerupere. Trecem de la modul automat, la modul manual. Zile libere, ore libere, întâlniri cu părinții care au instalat butoane speciale de a acționa și reacționa, exagerări colosale și bosumflări grandioase sau putem citi simplu, magia Crăciunului. E magic cum în două zile părinții și copiii se satură unii de alții pentru un an întreg.

Să luăm de exemplu mâncarea. Crăciunul este despre mâncare orice ar zice neaprofundații de pe facebook. Te aduni în jurul mesei. Guști brânză. Savurezi o ciorbă cu leuștean. Sorbi o gură de vin. Povestești. Râzi. Atingi. Uneori primim colindători și ceva extraordinar se întâmplă. Te izbește emoția. Și observi că timpul trece. Și observi că ceea ce se întâmplă între bosumflări stupide nu mai recuperezi. Decizi, pe ritmul muzicii românești, jeluitoare, dramatice, sumbre, poetice, că viața este prețioasă și o s-o onorezi. Uiți decizia a doua zi. În anul următor, cei mai mulți dintre noi, intrăm pe pilot automat fără să pară că ne-a zbuciumat vreun gând.

Vine Crăciunul viitor și o luăm de la capăt. Urmează să se întâmple Crăciunul viitor pentru fiecare dintre noi. Uneori e atât de simplu. Fix cum îi repet Marei. Tot ce este de făcut este să respiri, atât! Te izbește emoția, respiră! Râde cineva de tine, respiră! Te doare sufletul, respiră! Respirația separă pierderea lucidității de un moment supărător. Ca întotdeauna, cunosc teoria, pic glorios la practică.

Crăciunul viitor e aici și mi-am promis lentoare. Mi-am promis că nu o să-mi dau ochii peste cap la atitudinile celor care se cred mai buni. Unii se cred deasupra mâncării de Crăciun. De acord cu ei, dacă vorbim de îmbuibare. Mi-am promis friptură de iepure.

Afară cântă colindătorii. Vă las. Merg să-i ascult.