Odata cu varsta…nimeni nu mai are incredere in batranete

De 3 aug., 2011 0 No tags 0

Odata cu varsta
Ma irita cuvintele astea alaturate, sensul lor da chipului o paloare defetista. Parca nimeni nu mai are incredere in batranete.
Ei bine, odata cu varsta, am realizat si am acceptat ca prieteniile se impart pe categorii.
Prietenii de suflet.
Ei sunt aceia care par sa fie nascuti cu tine. Privind in urma, ii gasesti intotdeauna langa tine. In zambete, in lacrimi, in plimbari, in certuri familiale, in isprave, in strangeri de mana si imbratisari.
Prietenii confectionati.
Ei sunt aceia care apar in diferite imprejurari. O nevoie poate scoate la iveala afectiune.
Prietenii mintii, ai nevoii spirituale.
Ei sunt aceia care iti satisfac mintea cersetoare de provocari transcedentale. Intalnirile cu ei se situeaza undeva deasupra lumii reale, unde grijile casnice si preocuparile mondene pica sub greutatea si obscurul subiectelor discutate.
Saptamana trecuta, la un pahar de ceai cu Sorin Oncu, am disecat interdisciplinaritatea si transdisciplinaritatea. Basarab Nicolescu si Pompiliu Craciunescu ieseau de pe gura si se asterneau pe o lista.
Mi-am amintit de anul IV de facultate, de cursul literatura si transdisciplinaritate. Atunci mi s-a facut cunoscuta poezia lui Pessoa si am digerat la spatiul plin de informatie dintre discipline.
Am adus in discutie teoria literaturii, am asemanat-o unui burete care vine sa stearga toate nebulozitatile pregatirii liceale la literatura.
Multi elevi ajung studenti si se exprima, la analiza unui discurs poetic, cu scriitorul vrea sa spuna.
Pentru elev, scriitor, autor, nataror inseamna cam acelasi lucru si de aceea, profesorii universitari lucreaza cu prescolari la stiinta literaturii, nu cu studenti.
Unii carcotesc chiar ca teoria literaturii este o disciplina prea grea pentru anul I.
Fals.
Teoria literaturii este stringenta studentilor de anul I de la literatura, teoria literaturii si un profesor idealist.
Eu l-am avut pe Tucan, pe Craciunescu, pe Gyurcsik, pe Babeti, pe Ungureanu, pe Vighi, pe Oprescu, pe Glavan, pe Valcan, toti indrumatori, pe langa cadre didactice.
Uneori, si dupa ani de la terminarea facultatii, le simt influenta in alegeri personale, in gesturi, in nasteri intelectuale.

No Comments Yet.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
4 + 27 =