Mai am 90 de pagini și isprăvesc Billy Bathgate. Mă bucur. Nu e vorba că nu-mi place. Îmi place. Lumea descrisă în roman însă îmi inspiră spaimă. De aceea mă concentrez pe structură. Cum îmi ia autorul mințile și le plimbă, prin limbaj, de la descrieri casnice la omoruri, de la dragoste filială la concepții despre viață, de la gangsteri la un anumit gând.

Ieri a venit peste oraș o boare neașteptată. Am ieșit cu Mateiu la plimbare. În timp ce împingeam căruciorul, am oprit cu Făt Frumos la un magazin cu covrigi. L-am așteptat să plătească și să-mi răspundă. L-am întrebat ceva. I-am povestit câteva scene din Billy Bathgate. Ce oportunități ar avea unii oameni în viață fără apelul la violență și la înșelăciune?
Am dat explicații. Nu justific și nu scuz acțiunile gangsterilor din roman, înțeleg.

Făt Frumos m-a privit. A băgat mâna în punga de hârtie, a rupt o bucată, i-a întins-o lui Mateiu. Am traversat strada. Am discutat până la intrarea în parc despre lux și voință. Putem să condamnăm dorința de a avea mai mult? De a fi mai mult?

Habar n-am cum au luat ca dat filozofii bunătatea sufletului omenesc. Nu am studiat îndeajuns. Probabil. Tind însă să cred că acest dat, de la Platon și până în prezent, e imaginat. Oamenii și-au trăit viața și și-au imaginat-o în aceeași măsură, dar în imaginație au intensificat. Sufletul este. Punem punct după verb. Punem punct în lumea reală. E reală peștera, când oamenii aprindeau focul și adormeau îmbrățișați ca să nu moară de frig sau atacați de vreun animal. S-au apucat de pictat pereții peșterii și au eliminat punctul. Sufletul este bun. Sufletul este rău. E reală societatea acaparată de social media. În social media am intensificat tot, în special secole de traumă.

E ușor că judeci, să condamni, să arunci cu pietre. În social media Isusul credincioșilor n-ar mai apuca să îndemne să arunce cu piatra cine nu a greșit. Isus ar fi covor, iar pietrele ar zbura direct în Magdalena. Magdalena e fata săracă de la țară care s-a lăsat amăgită de o haină nouă, de o masă caldă, de flori și excursii. Dar vă întreb. Ce oportunități are Magdalena? Mama ei e femeie de serviciu. Tatăl ei este șomer, alcoolic și le bate pe amândouă. Cum ar putea Magdalena să simtă mătasea pe trup, să soarbă vin franțuzesc, să savureze un concert, hai și din muzică de Bach? Cum? Abandonez și scenariul tragic. Magdalena s-a născut în orice sat românesc, în orice oraș mic de provincie. Ce oportunități are Magdalena? Oamenii se înmulțesc. Sexul se întâmplă din peșteri. De jos, din peșteră, s-au ridicat puțini să deseneze pereții. Din ignoranță se ridică la fel de puțini.

Vrea cineva să vină cu o altă perspectivă?

Sufletul este îndrumare spre corectitudine.

Foto: Zenobia Lazarovici