Într-una din zile, o zi oarecare, am ieșit cu Mateiu în parc. La groapa de nisip s-a iscat tămbălău de la o găletușă de plastic. L-am luat de mână și am pornit spre Profi. Să cumpărăm și noi. N-am găsit. Ne-am încercat norocul la un magazin de cartier. N-am găsit. Mi-am amintit de buticul unui arab. Nu ne-a dezamăgit. Am găsit găletușă. La șase jumate seara ne jucam în nisip. La opt avem bilet de teatru. Am ajuns la teatru transpirată.

În altă zi, o altă zi oarecare, i-am pregătit baia lui Mateiu. Am umplut cada cu apă și am răsturnat toate rățuștele. Ne-am jucat. Am împroșcat cu apă. Am râs. La șapte aveam invitație la conferința lui Orhan Pamuk. Am ajuns la Universitate transpirată.
Cine este Orhan Pamuk? Orhan Pamuk este un scriitor turc care a câștigat premiul Nobel în anul 2006. Are simțul umorului și vorbește franc. L-am ascultat cu urechile ciulite. Sonorizarea și limba engleză au pus în acțiune neuronii, dar și mușchii. Am stat încordată.

Ce faceți cu orele din viața voastră? Cum alungați plictiseală? Cum vă dați importanță? Cum vă simțiți utili?

Pentru că merg la spectacole, când spăl vasele, mintea schimbă peretele care imită cimentul din bucătărie. Văd corpuri, culori, gesturi. Derulez în imaginar. Pentru că citesc beletristică, pentru că am citit Mă numesc Roșu de Pamuk, când mă privesc în oglindă îmi zic: Mă numesc Roșu. Rujul de pe buze mă îndreptățește. Gândurile se modifică în funcție de activități.

Ieri am trebăluit aproape toată ziua. Am aspirat. Am dat cu aparatul cu abur. Am băgat la spălat. Am șters caloriferul cu acetonă. Am frecat faianța. Mi-am dat duhul la vasul de toaletă. Oare la ce se gândesc femeile care nu citesc când îndeplinesc aceste sarcini? Mie îmi fuge mintea la ce înseamnă să te naști englez sau francez. Cuget la condițiile de viață și la cum ne influențăm copiii. Visez cu ochii deschiși la nopți la sex. Cum să-l îmbunătățesc? Sigur nu frecând toaleta și bateriile de la chiuvetă.

La ce stimulare intelectuală se așteptau tații noștri din partea mamelor noastre? L-am chestionat pe Făt Frumos. Mi-a răspuns instant, sec, sincer. Nu se așteptau. Cred și eu că nu se așteptau. O viață trăită exclusiv pe nevoile primare îmi inspiră groază. Să nu dorești să explorezi mai mult? Să citești despre neuronul Von Economo. Să încerci să înțelegi că lumea e condusă de oamenii de afaceri, dar că nu aparține cu adevărat nimănui. Să porți grija binelui comun. Să trimiți mesaje erotice partenerului. Să permiți copiilor să deseneze pe pereți. Să privești luna, să admiri munții, să te înfioare craterele. Să renunți la prietenii și la legăturile familiale care scot ce e mai rău în tine. Să te răsfeți cu luxul, dar să nu i te închini. Să nu-ți pui limite Să. Să nu. Să.

Am trei mari realizări de când l-am născut pe Mateiu.
Prima realizare, Mateiu face caca la oliță și știe să își sufle nasul.
A doua realizare, Mara m-a răsplătit pentru abordarea în familia noastră separată. Mă consideră eroină.
A treia realizare, beau câte un pahar de vin și suport nimicnicia umană.

Ce realizări aveți aceia dintre voi care ați trecut de jumătatea vieții?

Foto: Carmen Vulpea boemă