M-am schimbat, incep sa am ganduri care nu par deloc scaparate din mintea mea. Formulez uneori, in dialoguri aparent banale, niste pareri infioratoare.
Imi amintesc sigur ca am zis, fara o clipita de remuscare patriotica, ca ar fi fost poate mai bine sa apartinem si noi de mama Rusie, astfel scapam si de frustrarea unei culturi minore.
Mi se pare amuzant, deoarece la un curs in care se discuta despre adoptarea unei singure limbi oficiale in Europa mi s-au infundat putin urechile din cauza indignarii.
Iar zilele trecute, dupa o scurta hoinareala pe la un castel din Germania, tot intr-un dialog aparent banal, am formulat scurt si concis:
As vrea sa redevenim monarhie.
Respingeam aceasta idee cu puseuri de nervi, acum as fi bucuroasa de o revenire a regelui Mihai. Incep sa ma asemuiesc la vorba cu tataie, iar tataie este de ceva ani senil.
M-am schimbat si nu stiu cum sa-mi controlez noile tocmeli ale mintii mele.
Si de unde aceasta schimbare? O datorez varstei de 28? Bla, bla, bla… Nu cred.
Totusi, ideea asta ultima, cu monarhia, mi s-a asezat in mine ca fiind o sansa, poate unica, de salvare a poporului roman.
Să râdem înainte de toate
Dunia
flori de camp, curcubee, oameni si carti
Buy me a coffee
Ambasador pentru
Preferința vestimentară a blogului, Atelier Bobar
Partener mieros/sănătos al blogului
Partener prețios al blogului
Acum citesc…
octombrie 13, 2011
In 1899, cand tara era condusa de un rege, N.Iorga spunea despre Romania ca este „tara oamenilor de afaceri, a avocatilor, a politicienilor de tot soiul, a birocratilor atotputernici, a desfranatilor care au o avere de risipit”. Au trecut mai bine de 100 de ani impreuna cu noi sisteme de guvernare iar Romania este tara acelorasi oameni. Marea schimbare ar trebui sa fie una individuala.
octombrie 14, 2011
@Florina
Schimbarea trebuie sa vina de la fiecare individ in parte, dar multimea are nevoie de un conducator, unul care aplica legea, unul care tine si de traditie, unul care isi tine un ochi actualizat pentru vremurile de azi.
Cred foarte mult in autoeducatie, dar nu cred ca e suficient. Nivelul Germaniei, ordinea care incanta pe toata lumea a fost obtinuta cu legi aplicate si cu oameni care au reactie cand vad ca altii gresesc, cel putin in trafic, un exemplu.
octombrie 14, 2011
Stii ca e un subiect care nu ma poate lasa indiferent si despre care am vorbit, scris, comentat, contrazis etc.
Dar „frustrarea unei culturi minore”? Poti dezvolta te rog? Nu într-un comentariu. Eu am scris despre asta multe postari, despre cultura (cu cele trei întelesuri) si frustarile mele (atât ca Dan cât si ca român), care nu este în niciun caz a unei culturi minore.
octombrie 14, 2011
Scuze, initial spusesem „frustrarea mea”, deci corectez:
„frustarile mele…, care NU SUNT… ALE unei…
Mai gresim…
octombrie 14, 2011
@Dan
Da, da, mai gresim.
Nu o sa dezvolt intr-un comentariu, dar ma simt nevoita sa-ti dau totusi o explicatie. Cand am scris textul si am notat despre cultura minora, in minte aveam „Schimbarea la fata a Romaniei” a lui Cioran.
Cartea asta pot zice ca a devastat putin pregatirea mea intelectuala, pana la facultate, toata literatura romana era preamarita, si iata ca mai exista autori „frustrati” de vremurile lor, nu de morala sau valoarea lor. Asa mi-a revenit mie Cioran.
Parerea mea despre cultura romana se bazeaza mult pe afectiune, mi-e foarte drag Noica, si imi plac mult Eliade, Ionescu, Iorga.
octombrie 16, 2011
Raportul tau cu literatura îl stiu, dar cultura nu înseamna doar literatura, chiar daca în doar unul din cele trei întelesuri.
octombrie 16, 2011
@Dan
Cultura nu inseamna doar literatura, de acord, dar in Schimbarea la fata a Romaniei, crezi ca Cioran a cuprins in expresia „cultura minora” toate cele trei intelesuri de care amintesti tu?
octombrie 17, 2011
Nu sunt in masura sa afirm lucruri despre monarhie asa ca n-o voi face, desi, in mod straniu, sunt pentru.
Poate si pentru ca am crescut in povestile bunicii despre Rege, despre cum sub comunisti au disparut cinstea si onoarea, prestanta, respectul, munca la rang de virtute.
Cunoscand o mica, dar suficienta parte din ororile comunismului si traind capitalismul romanesc, as indrazni sa sper ca exista o forma de conducere care sa scoata si din noi romanii ce avem mai bun…