A început Mateiu să umble de-a bușilea. Mișcarea lui reduce din timpul meu de lectură. Înaintez greu cu Pastorala americană. Când citesc, las deoparte invidia, ce scriitor!, pun cartea pe piept și-mi las gândurile să zboare la Mara. De ce la Mara? Ați citit Pastorala? Începe să mă obsedeze atentatoarea din Rimrock. Tatăl ei identifică un moment marcant în viața fetei la 11 ani. Mara are 11 ani. De aceea mă gândesc la Mara. Cât timp mai am până nu o să mai reușesc să comunic cu ea?

Bag mere sau pere la cuptor. Adaug scorțișoară. Prepar la abur dovlecel și rădăcină de pătrunjel. Rad nucșoară peste piureul de cartofi. M-a învățat o prietenă din Germania. În fiecare zi mă desfășor în bucătărie. Diversificarea nu mai e ce-a fost. Revin la Mara. Care e pasul următor?

Parenting am deprins din două seriale americane: Judging Amy și Lie to me. Așa părinte mi-am dorit să fiu. Cum aș vrea, cum sunt, două povești diferite.

Citesc mai puțin, vizionez mai multe filme. Ultimul serial dus până la capăt se numește Big Little Lies. V-ați uitat? Nu v-ați uitat? Ca personaj, eu sunt Madeline Mackenzie interpretată de Reese Witherspoon. Acționez ca un buldog. Diplomația rămâne la mine în cap. E ceva ce nu pot atinge. E ceva ce am decis să las deoparte. Eșuez dramatic și fără încetare.

Întotdeauna mi-am dorit pentru mine calmitate și abilitate în comportament. Dar nu sunt eu. Eu clocotesc. Roșesc la față. Îmi bate inima nebunește. Mi se îngrămădesc cuvintele în gură. Asta sunt eu. Mă iubești sau nu mă iubești.

Închei. Pun un episod din Britannia. Oare găsesc ceva de parenting pe acolo?! Ha! Ha!