Vreau mai mult. Am nevoie? N-am nevoie?!

De 31 ian., 2022 1 No tags 0

De două săptămâni de când țopăi, țop la bucătărie, țop la baie și țop pe canapea, îmi privesc piciorul umflat și experimentez diferite stări. Da, mi-e groază că mi-am nenorocit piciorul, dar alte gânduri, uneori neîncăpătoare, îmi provoacă scurte zăpăceli.

Îmi beau ceaiul verde în continuare și arunc un ochi pe fereastră. Peisajul e trist, blocuri de jur împrejur. Un nuc imens, superb, impunător reacționează la urâțenie. De fiecare dată îmi zic că e greșit. E greșit să te trezești și să dai cu ochii de betoane. Mă așez apoi pe canapea. Scriu. Citesc. Hoinăresc pe hartă. De fiecare dată îmi zic că e suficient. E satisfăcător să te trezești și să dai cu ochii de lucrurile tale.

Și așa mai departe. Pendulez între aceste sentimente, furie și satisfacție. Mi-e bine și nu mi-e bine. Uneori toate rânduielile lumii le consider inutile sau aberante. Când privesc luna, când vizionez filme despre spațiu, când urmăresc activitatea celor de la NASA, atunci nu pricep apucăturile oamenilor. Pentru ce? De ce?

Privesc pe geamul de la bucătărie și devin o străină. Mă așez pe canapea și mă relaxez. Îmi trăiesc cu voluptate ratarea și visez la lumea largă. Mă văd la Roma, mă văd pe dealuri la Schela. Râd cu prietenii. Mă plimb pe străduțe la Lisabona. Mă destrăbălez într-un așternut alb delicat. Mănânc paste. Mă dau cu sania. Mara, Matei, un copil, doi copii, am două brațe și le închid peste ei.

De ce am nevoie de mai mult? Mă refer la o casă cu o verandă mică pentru un balansoar alb unde să citesc, să sorb cafea, să urlu la copii când mă enervează. Nu am nevoie. Am nevoie. Depinde unde mă aflu când mă întreb, la bucătărie sau pe canapea.

Nici în pat nu sufăr după iarba din curtea casei închipuite. Am brațe care mă înconjoară. Îmi place uneori să adorm în brațe, iar apoi să trec ușor pe pătrățica mea. Acum vreau la casă. Un vecin ascultă muzică la volum maxim. Eh, noroc că am simțul umorului și râd înainte de toate!

Credeți că e prea devreme să-i scriu lui Moș Crăciun să pună elfii la treabă pentru un balansoar?!

Foto: Bogdan Mosorescu

1 Comment
  • Claudia
    ianuarie 31, 2022

    Uite că eu stau tot la bloc și „în noua viață”. Și dacă nu va fi ultima dată și nu va urma o casă, chiar trăiesc degeaba. Era perfectă acum o curte, să mă sprijin de-un copac la soare, să cultiv bulbi, să fac planuri, plajă, să citesc, să stea Miruna nesupravegheată.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
8 × 12 =