Alegorie

De 18 dec., 2009 2 No tags

Am inteles ce inseamna responsabilitatea intr-o primavara, in gradina, langa un miel. De Paste. In curte, tata isi exercita meseria de macelar, taia miei.
M-am apropiat de unul si l-am imbratisat, am empatizat atat de mult, incat l-am rugat sa mi-l dea mie, si m-a ascultat.
Am luat mielutul si am mers in spatele curtii, am vrut sa-l hranesc si sa-l alint. El continua sa behaie, sa se indeparteze de mine. Se agita in jurul meu privindu-ma cu neincredere. Ochii sticlosi m-au zbuciumat si pe mine. Un fior, o teama nedeslusita de schimbare mi-a umplut ochii de lacrimi. Plangeam o moarte, jeleam o ratare.
Ce insemna mielul pentru mine? Grija.
Nu am putut sa i-o acord, nu m-am sinchisit sa incerc. Bratele lui Pilat m-am inconjurat in momentul renuntarii din cuget. Am dus mielul langa ceilalti, cu o lungime a vietii marita cu cateva ore. Patetic. Uneori visez miei.
Behaie.
Eu continui sa dau sfoara din mana, sa renunt…

2 Comments
  • Dan
    decembrie 19, 2009

    Si-atunci unde-i dreptatea? Un mielut nu traieste decât câteva luni si o pisica la 15 ani e vioaie. Si mai are si sapte vieti.
    Da drumul la sfoara, dar nu renunta.

  • ddunia
    decembrie 22, 2009

    @Dan

    Incerc si eu sa ma maturizez, dar prudent, nu vreau inca sa pierd toata splendoarea copilului care am fost!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
7 − 6 =