M-am trezit la jumătatea vieții. O să mă trezesc curând, în 21 iunie, că fac 40 de ani. Mamanu și soră mea mă vor gratula dimineața devreme. Tata va suna seara. Atunci m-a născut mama. Mara îmi va declara că mă iubește. Făt Frumos o să fie numai zâmbet cât e ziua de lungă. Mateiu va fi și el pe lângă mine.

Îmi trăiesc viața. Nu am luat în calcul, la modul serios, să încetez să o trăiesc. Numai boala mă va împinge spre un gest ca al Fridei Kahlo. Și-a curmat singură durerea și bine a făcut. Durerea ne transformă într-o halcă de carne. Este indecent ce suportă mintea de pe urma cărnii. Am văzut totul în privirea bunicului meu pe un mizerabil pat de spital. Uneori să ne dorim moartea este un bine.

M-a pocnit morbiditatea. Poate pentru că am un văr, aceeași vârsta ca mine, internat. A suferit o operație la creier. Noc-noc! Cine-i acolo? Una din marile suferințe ale omenirii, boala. Contează enorm, când boala lovește, abordarea personală. Nu mă refer la atitudinea pozitivă impusă și practicată riguros. Mă refer la redefinire și reinterpretare. M-am îmbolnăvit. Ce fac cu asta? În primul rând îți duci zilele cu demnitate. Boala sfârtecă demnitatea. La gâtul ei se aruncă prima dată. Am avut un bunic căruia boala i-a tocit demnitatea cu aceeași răbdare cu care apa transformă stânca în nisip. Să nu permiți să fii tratat ca om bolnav. Îi faci culcuș bolii. Să refuzi puterea adusă de boală. Cu boala manipulezi și șantajezi. Să-ți faci igiena zilnic. Să scoți un scop și să-l urmărești. În România, să te ocupi după putințe de dotarea școlilor de la sate cu cărți, un exemplu. Tot la noi, curățarea pădurilor și apelor de gunoaie. Meleagurile sunt mănoase în chestiuni problematice. N-am pleca de curând să ajutăm frați și veri. Copii, bătrâni și câini abandonați, păduri defrișate, sate depopulate, mame adolescente etc.

Uneori boala te reține într-o stație pentru a opri ceva mai grav. Îmi amintesc un exemplu de la Winston Churchill care s-a rănit la mână în timp ce dădea la vâsle. La puțin timp s-a angajat într-o luptă. Se afla în India. Mâna lovită l-a obligat să scoată pistolul în loc să atace cu sabia. El zice că n-ar fi ieșit învingător.

Ceea ce vreau să spun și tot bălmăjesc este că și boala poate aduce ceva bun. Și boala te salvează. Uneori o boală ne salvează de noi înșine. Poate unii înțelegeți.

De aceea, vă reamintesc. Râdeți înainte de toate.

Foto: Carmen Vulpea boemă