E bine si ca noi

De 13 nov., 2011 0 No tags

Am avut impresia ca m-am schimbat, am crezut ca un copil imi poate corecta deranjamentele psihice printr-o anumita disciplina pe care o atrage. Azi nu mai sunt asa sigura.
Ma simt din nou copil cu copil.
Doua intamplari si cateva replici din sporovaieli cu prietenii m-au pus pe ganduri. Ascult in masina postul de radio National si la o emisiune am sunat sa spun si eu cateva locuri frumoase din Romania, subiectul cerea sa laudam pietrele patriei. Eu am laudat pestera Topolnita si Podul lui Dumnezeu.
Dar plecai cu gastele inainte sa-mi spun oful.
Cand am auzit alo in telefon am surzit si mutit cateva secunde. Apoi, in timp ce-mi reglam corzile vocale, obrajii ardeau, iar la subtioara un strop gadilicios de transpiratie s-a prelins rece pe coasta lui Adam. Emotiile imi tulbura echilibrul mintii si trupului, pana reusesc sa reiau fraiele, respectul meu de sine fuge din mine.
La concertul lui Tudor Gheorghe am tinut mortis sa-mi iau si fata. Dupa vreo ora, a inceput sa se faca remarcata chiar de maestru. Cand acesta a intrebat, retoric, de o bona filipineza, asijderea episodului de la radio, am pierdut fraiele mintii, am pierdut respectul de sine.
Ce rusine imi astupa urechile si-mi amorteste limba? Ce complexe zac in mine de nu-mi pot ridica fruntea, nu-mi pot controla roseata din obraji?
Carevasazica, nu prea m-am schimbat, sunt chiar fetita speriata care se uita in oglinzi deformate asa cum a constatat un cititor einsteinian.
Am povestit pataniile astea in cerc restrans, printre hohote si voie buna, dar mie tot nu-mi dau pace. In jurul unei mese, in fata unor chipuri dragi de prieteni, am ajuns, cu tonuri si gesturi adecvate, sa hulesc constiinta istorica a fetelor, l-am ponegrit pe Fat Frumos. Toate povestile au un print, fata devine printesa, baiatul se naste.
Iar azi, intr-un episod mai mult decat ordinar, la o coada in mall, cu ochii in pamant, anuntai ca vreau sa ma schimb, ca vreau disciplina, ca vreau ceva in viata mea ce seamana cu un plan.
Primii inapoi:
Da, da, sa ne schimbam, dar nu prea mult, e bine si ca noi.

No Comments Yet.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
2 × 2 =