Fermentarea prunelor

De 10 nov., 2009 5 No tags

Mirosul de tuica imi rascoleste simtirile, copilaria, tineretea si maturitatea se intretaie cu miasme de pruna. Asociez aceasta licoare cu beciul bunicului, cu pomenile, mesele lungi si oamenii mari.
Nu te amesteca tu in discutiile oamenilor mari!
O propozitie ce m-a agasat intotdeauna. Le-am dispretuit oamenilor mari mina inteligenta la fel cum mi-au batjocorit tineretea. Niciodata nu au vrut sa asculte, iar in timp, cand se intampla sa plece cineva urechea la povestile mele, indoiala ma izbea. Susceptibila, fudula, mandra, pretentioasa, m-am lasat cotropita de umilinta, am dezvoltat-o pana a reusit sa ma lase fara vlaga.
Am adoptat tacerea in compania adultilor, am invatat tacerea si le-am permis ochilor sa sfredeleasca si sa persifleze. M-a impresurat acalmia si mi-am atras un statut de idealista.
In vocabularul oamenilor mari si al ipochimenilor pragmatici, as traduce idealist cu pierderea simtului realitatii.
NU.
Simtul realitatii il iei din pulsul strazii, de la copiii abandonati, mamele somere, tatii batjocoriti. Ceea ce eu refuz cu incapatanare este acceptarea decadentei ca un fapt apodictic. Ma opun situatiei, contextului, momentului politic.
Ziua de maine reprezinta o nadejde intr-un viitor cumsecade.
Cum sa pun capul pe perna fara acesta speranta? Cum sa zambesc? Cum sa traiesc?
Sper si visez…
Merg la vot si astept!

5 Comments
  • Costel
    noiembrie 11, 2009

    Ce spune Herta Muller despre tuica:
    „The brandy comes from the hilly region between the Carpathians and the arid plains. The plum trees there are so dense you can barely make out the tiny villages hiding in their branches.”

  • Dan
    noiembrie 11, 2009

    @Dunia
    Da’ ti le rascoleste rau de tot ! Trei anotimpuri din viata ta sunt îmbibate cu pruna. Macar la batrânete sa te lasi Duduca de bautura. E frumos facutul tuicii. Si sa bei primul pahar direct de la “tuturoi”… S-ar spune ca abia te-ai întors de la vecinii vostri din Arges. Cu mult curaj si avânt revolutionar. Daca pruncii vostri si nepotii mei vor trai “un viitor cumsecade”, tot ar fi bine. Acolo sau aici, sa nu fim idealisti, vestul se duce de-a dura…
    @Costel
    Cum spune Plesu:” Românii din diaspora trăiesc fie în varianta parastas, idealizând umed locul din care au plecat („Ce ceapă era la noi! Ce cartofi!”, as aduga eu “ce desi erau prunii!”), fie în varianta „emancipată”: uită limba română, le e jenă să fie identificaţi cu ţărişoara.”. Ea unde este? Stii cum era operatia logica “sau”: sau una, sau alta, sau amândoua…

  • ddunia
    noiembrie 11, 2009

    @Costel

    Asa o fi, cum zice domnita Herta, eu nu prea stiu! Unde am copilarit eu imi amintesc doar de livezi cu mere si migdali.

    @Dan

    Tuica la cazan, o fasole uscata in vas de pamant si tusca… Casa bunicilor mei, copilaria mea! Hmmm…

  • Costel
    noiembrie 11, 2009

    @Danut: Habar n-am unde este. Am doar un roman tradus in engleza de la biblioteca publica.

  • Dan
    noiembrie 11, 2009

    @Dunia
    Iar ai uitat afumatura, nu stiu ce sa ma fac cu tine!
    @Maître
    Am vrut sa spun în care categorie este dânsa? Bag sama ca în amândoua. Nu ca as fi eu mai breaz, dar macar ma (auto)situez în varianta parastas: mici, toba, parizel, slanina (afumata) cu usturoi, muraturi si tuica (trasa de doua ori)…

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
18 − 17 =