Începe Mara clasa a VII-a. Eu mă plimb prin casă cu un pahar de vin în mână. Am verificat ușa, am adunat jucăriile, am deschis ferestrele la baie și bucătărie. Ceva mâțe miorlăie îngrozitor afară.

Sunt femeie adultă. Vârsta mă recomandă. Mateiu mi-a întins mâna azi ca să urce niște scări. Aici urc cu un adult de mână! Așa sunt copiii mei, excelenți la teorie.

Experiența mi-a demonstrat că atunci când vine vara, e bine să începi cu câteva zile în Grecia. Când vine iarna, cu câteva zile în Austria. Pentru o educație desăvârșită, dacă te-ai născut femeie, ai nevoie de lectura Virginiei Woolf, O cameră doar a ei. Dacă te-ai născut bărbat, obligatoriu citești O cameră doar ai ei și niște cursuri de supraviețuire. Un asemenea curs garantează sentimentul de protecție și siguranță căutat de majoritatea femeilor la partenerul lor.
Anul acesta am ratat Grecia. Nu-mi mai număr ratările. Le sucesc și le numesc perspective și experiență. Ieri ne-am pus pe drum, Mara și cu mine, dimineața devreme. Am lovit drumurile românești în plin răsărit de soare. Ne-am oprit în Caraș ca să urcăm scările de lemn spre Ineleț, să admirăm peisajul, să petrecem timp mamă-fiică, să ne pierdem încântarea și entuziasmul în gunoaiele de la poale.

Întotdeauna mă întreb: Cine dracu aruncă gunoaiele pe jos? Întâlnesc persoane mirate ca mine de cantitatea de gunoi lăsată prin păduri, pe malurile apelor, la orice obiectiv turistic. Ba chiar plecăm cu ceva gunoi în rucsac. Ieri am adunat una alta de la o fântână în timp ce luptam cu greața și cu lipsa de gândire logică, frica de infectare. N-am văzut pe nimeni să arunce ceva pe jos, iar dacă aș fi văzut, aș fi luat atitudine.

Una dintre problemele mele a fost mereu atitudinea. Zilele trecute am schimbat replici cu doi domni țigani, unul mai tânăr, altul un tată. Am parcat în fața porții, proprietatea lor, iar ei așteptau un camion care să descarce. După ce am privit insistent și insinuator poarta, fără nici o plăcuță cu Garaj, tatăl cu ghiul și mustață din mașină, pentru că nu mă dădeam dusă, dar dădeam din gură, Nu e nici un semn cu Garaj, a enunțat asertoric: Doamnă, nu vă supărați, noi țiganii nu punem semn, poate o să punem.

Grecia am sărit-o anul acesta, dar mi-am umplut sufletul la Ineleț. Mergeți sau mai bine stați acasă dacă vă lipsește bunul simț și aruncați gunoaiele în urma voastră. Vă asigur că sunteți repetenți de bunici și părinți de omenie. Omenia lipsește în România.

Educați-vă, cetățeni români! Aveți de toate, nimic nu vă lipsește, mai puțin cei șapte ani de acasă. Morții de pe drumurile naționale și gunoaiele de peste tot demonstrează fără posibilitatea unei contraziceri.

Pe drumurile patriei jucăm zilnic la ruleta rusească. Poți oricând să mori nevinovat.