Am plănuit de săptămâna trecută un interviu. Eu să iau un interviu. Îmi permit blogul și reputația mea.

REPUTÁȚIE, reputații, s. f. Părere publică, favorabilă sau defavorabilă, despre cineva sau ceva; felul în care cineva este cunoscut sau apreciat.

Felul în care sunt eu cunoscută, mă purtă azi în curtea răcoroasă, cu un stejar sau poate nu este un stejar închipuit de mine ca un axis mundi, de la Casa Artelor. Mă aștepta acolo Katy Schiwago. Îi sărutai obrazul și o îmbrățișai într-o puternică amintire rusească a lui Doctor Jivago.

Mă cufundai în scaun, tocurile oferă atitudine, multă, s-au pus de acord gusturile femeii și ale bărbatului, dar provoacă și disconfort. Degetul mic de la picior recunoaște.

Ghemuită în pânza scaunului, anunțai nonșalant că nu am nici un set de întrebări și nici un carnețel să notez ceva.
Katy, o să purtăm pur și simplu o conversație.

O oră întreagă sporovăirăm.

Ai copii? Înlocuiește pictura lipsa unui copil? Ai o teorie a culorii? Goethe are. Biata Katy, o purtai prin tot verbul a avea al unei persoane băgăcioase.

Și cât de elegant, de blând și de zâmbitoare îmi răspunse. Mă plimbă prin tot universul ei sensibil, prin toată alcătuirea ei sufletească.

Reușii să capacitez pictorița din fața mea să mă facă să retrăiesc cu ea, prin forța evocării, plimbările pe câmp ale bunicului ei care îi aducea flori în pălărie.

Dunia, pălăria deținea magie. Orice puteam să găsesc pe fundul ei.

Pălăria bunicului a devenit obiect și subiect în expoziția ei personală. Ceva figurativ.

Figurativ, Katy?

Da, figurativ, ceva care reproduce realitatea în mod plastic. Abstractul îl recunoști imediat.

Ah! Reputația mă precede. Oamenii mă percep mai pregătită decât sunt, iar eu mă port în lume sensibilă și cu sensibilități, fără o formare profesională.

Am înțeles, Katy, figurativ! Ce ai studiat? Ce ți-au pretins profesorii la master, să-i urmezi ca tehnică sau ți-au permis să te exprimi? Preferi o culoare, simți o culoare? Ai un atelier?

La fiecare întrebare, eleganță, blândețe, zâmbet. De fapt la terasă nu savurai limonada, ci calitatea umană.

Katy preferă un gri colorat. Habar nu aveam că există un gri colorat. Katy s-a apucat de pictură la 40 de ani deși toată viața a desenat frumos. Ce a determinat-o? Soțul ei care a încurajat-o. Într-o zi la malul Dunării, el bricola în jurul casei, ea se juca cu acuarele. Acesta este începutul.

Ce faci tu aici, Katy? A întrebat-o soțul.

Zece ani mai târziu, am întrebat și eu: ce urmează după pălăria bunicului, Katy?

Urmează ca subiect scaunul. Într-o serie la fel de unitară ca cea cu pălăria. Și ceva care mi-a reținut atenția, o serie unitară și actuală.

Mă ridicai de pe scaun învăluită de zâmbete. Peste umăr, întorcând zâmbetul, o ultimă întrebare: să-ți trimit textul pentru aprobare?

Dunia, cuvântul e facultatea ta.

Este.