Când anume să-l introducem pe Jules Verne în viața copiilor? Pot crește copiii fără cărțile de aventuri ale lui Jules Verne?
Dispun de tehnologie. Multe jocuri pe calculator livrează aventura. Aventura este o nevoie a copilului, în special a adolescentului. Cortextul prefrontal e în parte dezvoltat, nu raționează și-și asumă riscuri.
Când eram adolescentă, personajele lui Jules Verne riscau în locul meu. Eu îmi imaginam. În prezent, jocurile pe calculator, prin stimuli dublați, concept și imagine, au mărit forța de atracție. Copiii gravitează în jurul unor lumi virtuale. Identificarea cu un personaj sau altul vlăguiesc realitatea prea neinteresantă adolescentului.
Ne aflăm în fața unei noi provocări, părinții dintr-o realitate anostă și personajele dintr-o lume artificială aventuroasă.
Revin la întrebarea mea: pot crește copiii fără cărțile lui Jules Verne?
Consider că nu. Eu am început să mă pregătesc.
octombrie 19, 2016
Sunt de parere ca scrierile lui Jules Verne fac parte din categoria celor care insufla dorinta de a citi, poate chiar pasiunea si dragostea pentru lectura! Varsta?! Depinde mult de romanul ales. Ocolul pamantului poate fi la 11 ani. Steaua sudului pe la 13. Insula misterioasa, intre. Jocurile sunt mai usor de „digerat” decat romanele de lecturat!
Raspunsul meu e „da”, dar cu completarea ca vor fi mai limitati! (Hai, aratati-ma cu degetul acuzator!)
octombrie 19, 2016
*Steaua, nu ce am scris eu mai sus…
octombrie 20, 2016
Depinde de joc, depinde de copil. Poveștile și imaginația funcționau pentru că aveai un orizont restrâns, iar realitatea era ceva mai puțin complex și puteai să-ți creezi refugii. Așa-mi imaginam și eu toți eroii și toate fetele de împărat – Tudor Șoimaru mi se părea un slinos – și era totul ca o pădure fermecată într-o lume reală (să-l vezi pe dam ăsta cum scria compuneri la școală de era donșoara învățătoare toată un zâmbet).
În ziua de azi și imaginația trebuie să fie mai ancorată în realitate, iar posibilitatea de a fi personajul pe care ți-l imaginezi într-un anume mediu sună foarte atractiv. Mi se pare fantastic faptul că cineva poate crea atâtea lumi pentru ca oamenii să fie atât de imersați în ele și uneori să-și poată manifesta personalitatea acolo. E ocazia pentru mulți să simuleze lucruri pe care s-ar putea să nu le experimenteze niciodată în realitate (un exemplu banal ar fi cursele de mașini) – credeam că viața e despre experiențe și trăiri. Cât despre jocurile tâmpițele unde tragi cu pușca și dai cu toporul, aia e, un caracter simplu va rămâne simplu și fără simulatoare virtuale.
Răspunsul la întrebarea ta, este da. Poate, și încă foarte bine. Așa cum am putut și eu, fără să citesc nimic de Jules Verne – și uite ce fain sunt. Se poate, pentru că într-o lume cu multe posibilități se poate și fără șotron, cuburi de lemn, coardă sau Verne.