În urmă cu opt ani, mama s-a mutat la Timișoara. M-a ajutat mult în primii doi ani de viață ai Marei. Prezența ei a creat o nevoie: achiziționarea unui apartament. M-am ocupat parțial de amenajarea spațiului. În cea mai mare parte am comandat mobilă. Ceea ce nu știam atunci era că apartamentul va deveni și casa mea. Într-adevăr nici nu am consultat astrele. Și atunci, fix ca acum, mi se părea caraghios să cred că planetele se învârt în favoarea sau în defavoarea unei gene egoiste.
Mobilierul l-am comandat de la Kapa. Știam că acolo se află și producători români. Încerc, după putințe, să las banii în România. O canapea de la Agache și o sufragerie de la Lunex mi-au fost livrate acasă. La Agache puteți citi Lugoj, iar la Lunex, Reghin.
A trecut timpul. Schimbări considerabile au avut loc. În primul rând am trecut de la Eneas, 63, vilă cu piscină, la Ioan Mureșan, 53, apartament cu trei camere în care aud cum vecinul trage apa la baie. Ce provocare!
O mai mare provocare a fost mirosul. Sunt o persoană olfactivă. Pentru mine o casă înseamnă în primul rând miros plăcut și puternic. Așa mi-au picat ochii pe canapea. Pe ea au murit doi câini, iar de curând un motan a făcut pipi. Se impune o înlocuire.
Săptămâna trecută, meseria ingrată de blogger m-a scos la o petrecere în pijamale cu ocazia lansării paginii de facebook #kapahomedecor. A picat cum nu se poate mai bine. Cum am intrat în Kapa, am mers direct la Agache. M-am lăfăit pe o canapea galbenă până au început să vină ceilalți bloggeri.
Am fost 5 bloggeri invitați. Noi reamintim prietenilor din lista noastră de Kapa. Toată lumea știe despre, doar că mulți nu ne amintim. Cu petrecerea asta, restabilim niște amintiri. De exemplu. Plimbându-mă prin imensul spațiu destinat mobilierului, am dat peste mobila mea de acasă din sufragerie. Apartamentul este acum acasă.
Vă povestesc și ce s-a întâmplat când am dat peste mobila mea de acasă. Mărturisesc că mi se pusese pata, în special pe masă. Voiam să scap de ea cât mai repede cu putință. M-am apropiat și mi-am aruncat ochii pe preț. Ca în cartea lui Robert Cialdini, am reacționat. Obișnuința oamenilor transpusă în scump egal bun o confirm. S-a mutat perspectiva. Am venit acasă și am curățat masa cu atenție. Prețul m-a convins să-i mai dau o șansă. Lunex are și opțiunea lux. Produse pentru orice buzunar, nu putem să ignorăm bugetul românului sau eu una cel puțin nu-l ignor, și produse pentru gusturi rafinate.
Persoanele cu gust rafinat caută asemenea produse. Eu știu sigur că o să-mi reiau obișnuința de a hoinări prin Kapa. Am mare nevoie de o canapea. Mi-a rămas gândul la una.
Acum o să pun punct. Să nu vă plictisesc cu atâta reclamă. Textul este publicitate fără doar și poate.
Mulțumesc.
martie 26, 2018
Am citit cartea lui Cialdini intr-o noapte si am aplicat-o intr-o viata 🙂
De cand sunt blogger cu acte am mai cumparat-o o data si am facut cu ea un giveaway.
Si eu incerc pe cat posibil sa cumpar produse romanesti.
PS Cand am vazut live-ul, nu stiam ce-i cu tinuta ta, nu eram obisnuit cu home wearing-ul la tine :D, dar m-am lamurit acum.
martie 26, 2018
Utilă cartea lui Cialdini. Am descoperit-o întâmplător la raft, la Cărturești. Ah, ținuta mea! Păi astea au fost pijamalele mele. 🙂