La mine în cap, nimeni nu a muncit la imaginea lui Aldous Huxley. Inițial gândisem Einstein, dar alesei o notă personală pentru model. Pentru Huxley port în suflet afecțiune, pentru Einstein admirație.

Dacă nimeni nu a muncit la imaginea unei personalități recunoscute și apreciate, am refuzat și eu orice muncă depusă în folosul imaginii personale. Prin prezența unor persoane în viața mea, prin influența lor, am ajuns treptat să-mi schimb părerea.

Am acceptat să depun eforturi pentru edificarea imaginii și astfel am zis Da. Da, particip la Conferința PRbeta de anul acesta. De PRbeta am auzit și am citit, dar niciodată nu m-am apropiat. Săptămâna trecută am dat mâna cu unii membri ai echipei.

Dacă anul acesta am decis să-mi suflec mânecile și să mă străduiesc pentru imagine, de vreo doi ani am desfășurat o intensă activitate pentru consolidarea stimei de sine. Crescută într-o familie profund oltenească unde critica este folosită ca motivare, am devenit un adult cu nevoi speciale de îngrijire a sinelui.

Mi-am crescut sinele. Miercuri dimineață am pășit la Conferință și pe tocuri, și cu nasul pe sus. Am salutat, am conversat, am pus întrebări. Pe parcursul Conferinței am aflat că întreg procesul poartă numele de networking. Am făcut networking.

Networkingul cuprinde un foarte scurt dialog cu Peter Barta, unul dintre speakeri, o poză alături de Marta Ușurelu, speaker de asemenea, și un tête-à-tête cu Ana Maria Onisei, consultant pentru festivalul George Enescu.

Am accentuat cu acest tête-à-tête o sensibilitate. Născută la provincie, provincie mică, neexploatată economic, turistic sau cultural, am fixat în mine o frustrare: nimicul cultural de la Drobeta Turnu Severin. Aproape că nu se întâmplă nimic acolo cultural. Nici în vise severineanul nu-și imaginează un festival George Enescu sau orice alt festival. Nu sunt bani.

M-am apropiat miercuri de Ana Maria Onisei, m-am așezat lângă rostindu-mi numele și legându-l de Severin, și am întrebat umilă dacă există măcar în plan evenimente culturale care să se desfășoare în orașele mici din țară. Am sugerat îndrăzneață ca în perioada festivalului George Enescu măcar un artist, unul singur, să facă o deplasare la Severin pentru a susține un concert. Nu orchestra întreagă, înteleg programul și costurile, dar un artist poate să se deplaseze.

Ana Maria Onisei mi-a felicitat frumusețea ideii. Am respins frumos orice apreciere pentru idee. Mă interesează și sunt avidă de fapte culturale care să ridice calitatea și sensibilitatea în orașele mici din țară. Astfel, într-un schimb de replici sincere, am stabilit că o invitație oficială din partea autorităților locale de la Severin ar putea însemna un pas înainte în realizarea unui concert la Drobeta Turnu Severin.

Și ca să demonstrez că acestă Conferință mi-a fost extrem de utilă, o să aplic ce am învățat acolo. O să mă folosesc de persoanele pe care le cunosc. O să apelez la Oana Mitu dacă mă ajută ca acest text să apară în presa locală.

Un îndeamn al unui speaker asta spunea: descoperă-te, construiește relații, fă-te auzit, fă-ți aliați.

Acesta este punctul meu de pornire. Am emoții, recunosc, dar…

Start!