Prezentare DBD si putin taifas

De 13 ian., 2010 0 No tags

Saptamana trecuta, vineri, urcam scarile Facultatii de Arte din Timisoara pentru a participa la o expozitie de creatie vestimentara Diana Bobar.
Si le urcam lent, cu o respiratie sacadata si enervanta, cu gandurile aiurea.
Din margine de mansarda, am privit lumea adunata, schitele expuse, modelele scheletice cu chipuri desenate si bluza fara contur precis, diafana a Dianei.
Sorbind un ceai fierbinte, putin dupa incheierea prezentarii, am format o factiune bizara si mixta. Designeri, fotografi, profesori, mazgalitori ne-am dezlegat limbile cu mormoni, jurnale de amanta, fetusi si religii.
Mai tarziu ne-am mutat, aproximativ acelasi grup, intr-un bar din Unirii. Timpul a profitat de taifas si s-a accelerat.
Mana aceea de oameni care ne-am adunat intr-un colt intunecat din Dominion s-au sedus si corupt in pareri si sentimente.
Edificarea mea sociala si umana se desfasoara de atata vreme printre prieteni si cunoscuti, incat uitasem, pe alocuri, puterea de ademenire a omenilor noi. Spectacolul ce se da in timpul unor conversatii cu noi amici mi-a retinut, mai tarziu, inchipuirile.
Am cantarit, printre sorbituri de apa plata, vorbe, fraze, ocheade, zambete. Le-am desirat in simtaminte naive, asemenea unei foi albe de hartie, apoi am decupat, m-am indeletnicit sa incropesc colaje.
Cunostintele noi iti pisca personalitatea, ansamblul de trasaturi ale mele, ale tale sau ale lui se remarca. Felul tau propriu de a fi simte un pericol, cel al interpretarii eronate.
Semnale verbale si non verbale se alatura, se resping, se inlantuie. Lupti pentru tine, pentru a fi, pentru a-ti oferi o prezentare remarcabila.
Seara, cu capul pe perna, oarecum epuizata, am meditat putin la tot acest spectacol. Condescendenta, am inchis ochii nepasatoare.
Imi dau uneori osteneala sa nu ma perceapa oamenii gresit, iar apoi, ma invoiesc singura in impresii ca tocmai pojghita de anonimat ne face atat de seducatori, iar eu fara farmec si tainic nu as mai putea sa tanjesc dupa un loc privilegiat in lumea celor inzestrati.
Inspiratia poate sa ma respinga, dar nu si sentimentul de fiinta singulara.

No Comments Yet.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
26 − 7 =