Sapiens, neanderthal, erectus. Mara la Gaudeamus

De 21 nov., 2016 0 No tags

14971941_1364534976889986_834078722_nAm fost la București. M-am întors de la București. Stau în fața laptopului cu amintiri proaspete, dar cu senzația de minte goală. Îmi fug gândurile care încontro și mă simt incapabilă să le ordonez. Cu ce să încep? De unde să încep?

Prima oprire la București, după ce am lăsat bagajele, a fost la Carul cu bere. Aici aș nota, sub forma unei glume, două scaune întoarse pe care am culcat fata. Mara a reușit să aștepte mâncarea, dar ora înaintată a obligat-o să adoarmă. Pe la 11 jumătate căram trupușorul ei mic, dar greu și pentru brațe obișnuite de mamă pe Lipscani cu o respirație sacadată.

La miezul nopții am reușit să ne așezăm în pat. Vineri dimineață a început aventura, joi ne-am hrănit doar. Am hotărât, textul o să fie despre Mara. A fost primul ei an la Gaudeamus. I-am explicat ce semnificație are călătoria la București, iar ea a repetat: teatru, operă, cărți, restaurante, cafenele, prieteni. S-ar putea, dar nu recunosc, să-i fi sugerat să facă și ea asta când o să crească. Oricum nu recunosc.

Vineri, după o plimbare pe jos, soarele ne-a poftit, am ajuns la Antipa. Am ținut mult să o duc pe Mara la muzeul de științe. Nu mi-e suficient să o întreb ce povești ascultă la religie, insist să o expun și la evoluție. Am poposit la imaginile cu specia umană. I-am oferit explicații. Am adăugat râzând că poate utiliza termenii de neanderthal sau erectus pentru persoanele prost educate.

Sunt mândră de mine? Da și nu prea, dar m-am distrat. Dacă o întrebați pe Mara ce i-a plăcut cel mai mult la Antipa o să răspundă că pietrele cumpărtate de la magazinul de suveniruri și bănuțul amintire de la intrare. Nu mă supăr, cunosc faptul că orice nou născut e un primitiv. La vârsta ei, posibil să educ un neanderthal.

De la Antipa ne-am îndreptat spre Romexpo pentru Gaudeamus. Ce se întâmplă, mama, aici? Aici, mama, o să intri și o să vezi peste tot cărți. Cum am decis că este vorba despre Mara, merg mai departe cu activitățile ei. S-a jucat la Happy Colour și a insistat că dorește un joc de la Montessori cu geografie. Numai dacă aș fi știut că a doua zi dimineață o să mă trezească la 7 ca să citim despre oceane, deltă etc aș fi folosit puterile de super mamă și am fi achiziționat încă o carte despre Elsa. Doar că nu am știut, iar sâmbătă dimineață mi-am reîmprospătat cunoștințele despre Oceania.

La amiază, sâmbătă, am avut în program o piesă de teatru la Țăndărică, Prințesa mecanică. A privit în jur foarte curioasă, iar piesa a ținut-o interesată. Am discutat despre păpușa aruncată din piesa, subiectul poveștii, a refuzat o vizită la Muzeul colecțiilor și ne-am îndreptat spre Grădina Botanică unde ne-am mai îmbogățit cu un bănuț amintire de la intrare.

Ieri dimineață, întorcându-ne acasă, am întrebat-o: ce ți-a plăcut, Mara, cel mai mult la București? Că m-am jucat cu Otilia, mama.

Otilia este fetița unei foste colege de liceu. Ne-am întâlnit la Cărturești unde Mara a insistat că dorește reprezentarea unei sticle de lapte pline cu foi și gumă de șters. A luat și o carte după ce au umblat singure vreo jumătate de oră prin librărie.

O să pun punct. În mare am schițat activitățile mele de mamă. O să revin cu ansamblul de acte fizice, intelectuale și morale ale femeii în zilele următoare.

Gaudeamus, va urma…

No Comments Yet.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
19 × 17 =