PRINȚESE DE DISNEY ȘI O PERECHE DE TESTICULE IMAGINARE

De 10 iul., 2023 0 No tags 0

Citesc. Citesc mult, citesc puțin, nu știu și nici nu are importanță. Nu mai are importanță nici măcar pentru mine. Am dat o deosebită atenție lecturii. Dau și în aceste zile, dar am o cu totul altă percepție despre cititori. M-am simțit înșelată când i-am descoperit obtuzi. Mă simt dezamăgită când îi adulmec modești intelectual.

În week-end m-am tăifăsuit cu Winston Churchill. La relatarea despre al doilea război cu burii m-a bufnit râsul. Parcă aș fi urmărit o telenovelă. Până la urmă, crezi sau nu crezi în destin, destinul se impune. Altfel Churchill n-ar fi scăpat viu din prizonierat în Africa. Și nu numai de acolo. Acest al doilea război a fost câștigat de britanici, iar lagărele s-au desprins din victorie. Curioasă de fire, am căutat pe Google, dar am ajuns să privesc imagini cu lagărele nemțești. O fotografie am postat-o pe Facebook. Nu mi-a permis publicarea, iar azi am primit notificare de restricționare a contului. Am bifat că nu sunt de acord.

Unde aș putea încadra bășcălia, jignirile și răutatea suportate de către mine ca studentă și apoi ca locuitor al orașului pentru că m-am născut în Oltenia? În primul an de facultate am plâns cel mai mult. În al doilea m-am burzuluit pentru orice referire și la oricine mă jignea. În al treilea an m-am pierdut prin îndrăgosteli, iar în anul patru m-am consumat în scrierea lucrării de licență.

Aș alege pentru mine, dacă ar fi cu putință, o societate timișoreană tolerantă pentru perfectul meu simplu. Nu stă în puterea mea, iar comportamentul programat și viciat de clișee nu mă mai afectează. Cum reacționați la furie, umilințe, jigniri? Eu plâng. Sensibilitatea nu m-a oprit niciodată din a deschide gura și a-mi anunța furia, umilința și jignirile, urmate de adevăruri inconfortabile.

Femeilor cu atitudine de prințesă mereu le-am reamintit că locul lor este la Disney. Bărbaților le-am dat de înțeles că nu o să-mi cresc testicule imaginare și nu vreau. Mă refer la sensibilitatea persoanelor indiferent de sex. Nu sensibilitatea mă exasperează, ci felul cum o exploatează frații și surorile mele. O imagine cu oameni morți din lagăr traumatizează cetățenii din țările cu condiții de viață decentă. În timp ce scriu vuiește presa despre refugiații de pe mare care n-au mai ajuns în Spania pentru o viață mai bună. O viață mai bună, în zilele noastre, înseamnă și derută sexuală. Recunosc, aici mă poticnesc. Am priceput ușor și fără nici o lezare a caracterului, homosexualitatea, dar mai am nevoie de timp să pătrund și acest aspect cu mintea. Am răbdare.

Lagărele au fost create de oameni ca noi. Nu ne permitem sensibilitatea în jurul subiectului, deoarece subiectul înseamnă lipsă de respect pentru viața celuilalt. Unii dintre noi n-au contat ca ființe umane așa că nu agreez sensibilitatea când vine vorba despre crimele și cruzimea umanității.

Femeile să strângă din fund și să suporte. Bărbații să-și crească o pereche de testicule și să suporte. Viața se suportă uneori. Cum alteori se trăiește cu bucurii, zâmbete, plăceri simple și fluturi.

Suportați!

Foto: Carmen Vulpea boemă

No Comments Yet.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
16 − 9 =