S-a scris și o să se mai scrie despre cititori. Persoane calificate sau doar pasionate au încercat să ordoneze tipurile de cititori. Eu însămi am făcut trimitere spre anumite caracteristici ale cititorului.
Anul trecut am avut o experiență dintre acelea cu impact cu un cititor. Am fost nevoită să concep din nou și în alt fel tot ce credeam eu că semnifică un cititor. Întotdeauna am avut cea mai bună părere despre oamenii care citesc. Neplăcut surprinsă la o întâlnire cu cititori, am început să mă întreb și să întreb.
Dar de ce am o părere bună despre aceia care citesc? Ce anume m-a determinat să-i situez în vârful piramidei? Am descoperit că părerea bună despre cititori era luată de-a gata din familie. Asta mi s-a spus, am crezut, am acceptat, nu am verificat. O secundă nu m-am îndoit. Nici măcar în facultate când am aflat că am colege care se prezintă la examene pretinzând că au citit cărțile din bibliografia obligatorie. Adevărul este că am favorizat tagma asta de oameni, oamenii care citesc, fără să-mi iau un semn de întrebare. Se pare că până la urmă am crescut într-o religie.
M-am chestionat și mi-am dat câteva răspunsuri. Am mers mai departe. Mi-am învins frica de întrebările proaste, și am descusut un profesor. Domnule profesor, știți că așa și pe dincolo etc. Răspunsul sincer m-a eliberat.
Cititorii nu sunt neapărat oameni deștepți, civilizați sau buni.
Poate dumneavoastră știați sau ați descoperit mai devreme, dar eu abia anul trecut am acceptat.
Pot acum să alcătuiesc niște grupe de cititori. Am experiență, am trăit pe pielea mea. Ceea ce este cu adevărat important este motivul. De ce citesc oamenii care citesc?
Începem cu o fază din dezvoltarea omului.
Citim pentru că avem o datorie în timpul școlii. Da, lectura semnifică o datorie și nu o obligație.
Prima grupă: cititul cu responsabilitate.
Mai departe. Citim pentru relaxare. După o zi grea la muncă, o carte, un pat în care să te cuibărești și un pahar de vin reprezintă un vis. Fotografiile cu o carte subiect de pe facebook și instagram fac trimitere către un asemenea cititor.
A doua grupă: cititul pentru liniștirea nervilor.
Citim din snobism. Un exemplu de pe patria mumă. Orice apariție a lui Mircea Cărtărescu adună zeci, uneori sute de persoane. Lumea îi cumpără cărțile, dar nu i le citește. Sau lumea citește pentru că notorietatea reprezintă un stimul. Admirația nefirească și fără discernământ cuprinde mințile ignorante.
A treia grupă: cititul din snobism.
Ultima grupă, citim pentru devenire. Mă includ. Nu citesc pentru destindere, nu citesc pentru că alții citesc, citesc pentru dezvoltare. Am nevoie să admir, am nevoie să fiu inspirată. Am nevoie să ajung la atitudinea lui Nelson Mandela. Poate nu o să fiu niciodată capabilă să iert persoanele care m-au făcut să sufăr, dar o să ajung să le zâmbesc cu bunăvoință și căldură într-o zi.
Cititorii ca mine își doresc să studieze, să cerceteze, să aprofundeze, să se edifice, să-și ia un doctorat, să publice o carte, să facă o diferență în lumea asta prin educație.
A patra grupă: cititul profesionist.
Am găsit 4 grupe. Oricine poate adăuga. De fapt finalul acestui text o să fie concursul pentru campania #poartaocarte.
Cer:
– o fotografie cu dumneavoastră și o carte pe facebook sau instagram cu hashtag-ul #poartaocarte.
– la comentarii puteți să completați grupele de cititori, dar nu e obligatoriu.
Ofer:
– două cărți de la editura Univers. Nu divulg titlurile. Vreau să fie o surpriză.
Durata concursului:
– șase zile. Vineri, 13 ianuarie anunț câștigătorul.
Start!