Trasă de mânecă ieri, azi reiau cursul de atenționare gramaticală. Mă sucesc totuși puțin. Aș vrea să atrag azi atenția asupra punctuației și așezării în pagină.
Să vorbim puțin despre virgulă.

Virgula marchează grafic anumite pauze scurte.

Nu o să fac un curs despre folosirea virgulei, ci o să reiau unele note speciale.

1. Se despart prin virgulă părțile de propoziție de același fel când sunt legate prin și adverbial.
Exemplu: Am băut și apă, și ceai, și suc.

2. Virgula apare între substantiv și apoziție.
Exemplu: Mara, fiica mea, are urechile ca un elf.

3. Gerunziul așezat la începutul frazei se desparte prin virgulă.
Exemplu: Fiind vesel, s-a apucat de treabă.

4. Virgula apare după adverbele de afirmație sau negație când acestea sunt echivalente ale unei propoziții.
Exemplu: Da, o să fac.
Nu, nu o să mai fac.
Desigur, e îndrăgostit.

5. Conjuncțiile ÎNSĂ, DECI, TOTUȘI așezate în interiorul unei propoziții NU se despart prin virgulă.
Exemplu: Era deci încă o dată nevoie de curățenie.

6. Conjuncția AȘADAR și locuțiunea conjuncțională PRIN URMARE, așezate în interiorul propoziției, se pun între virgule.
Exemplu: La mine, așadar, e vorba doar despre dorința de a scrie bine.

7. Înainte de etc nu se pune virgulă.
Exemplu: Am cumpărat mere, pere, sfeclă, ghimbir, țelină etc.

8. După ce punem virgulă, lăsăm spațiu.
Exemplu: Să mergem, zice Ion. Față de: Să mergem,zice Ion.

Dacă scriam așa, fără spațiu, doamna profesoară cu care mi-am făcut licența îmi atrăgea atenția. După PUNCT de asemenea se lasă spațiu.
De asemenea se scrie întotdeauna despărțit.

Gramatica e sexi.