Un copac si un pahar de plastic

De 12 aug., 2008 0 No tags

Imi plac copacii singuratici. Copacul si umbra, mandrie si umilinta.

Ma tot gandesc la un pahar. Un pahar de plastic ce pluteste in mare. Intr-o mare oarecare. Aruncat peste bordul unui vapor de un oricine.
Cand o sa se intample sa avem o educatie a Naturii? Pana cand o sa avem gresita parere ca Natura este in slujba noastra, cand o sa-i dam inapoi in masura in care i-am tot luat in existenta noastra?

No Comments Yet.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
10 + 4 =