Există o notă comună într-un început și sfârșit de relație, superlativul. La început, femeia e cea mai frumoasă, cea mai fermecătoare. La final este tot cea mai, dar cea mai nemernică.
Atât de înțeleaptă am devenit privind fluturii duminică la o grădină zoologică. Mă simțeam parte dintr-o poveste, savuram superlativul, când o aripă mare de fluture mi-a bătut privirea. În albastrul de mătase, am văzut frumusețea risipindu-se. M-am zgâit la coconi. M-am răsucit să privesc din nou zborul fluturilor.
Cea mai frumoasă nemernică e femeia.
Pe aceeasi tema:
-
Două cugetări memorabile sau nu
-
Lăsați părinții despărțiți să vină la mine! Romeo și Julieta nepotrivită
-
Un tată își ascultă mai repede copiii ca soția
-
Femeia să stea singură. Bărbatul să stea singur. Un dictator în relație nu trebuie acceptat
-
5 episoade despre conviețuirea în cuplu
-
Copilul are dreptul la o mamă fericită, la un tată fericit
martie 6, 2013
Unii fluturasi vin din larve altii din iubire. Si larvele tot din iubire se nasc. Si nu toate iubirile se termina urat. Unele nu se termina niciodata.
Si unii fluturi ajung in insectare sa ne incante cu aripile lor si dupa, cat sa ne aminteasca in iarna de zborul de vara si de culori.
martie 7, 2013
Sunt cea mai. Chiar ma simt bine.
martie 7, 2013
@G
Ai revenit. 🙂 Comentariile tale se desprind întotdeauna din condei de scriitor de basme.
@arakelian
Ești cea mai fermecătoare, sunt convinsă.