Să râdem înainte de toate
Dunia
flori de camp, curcubee, oameni si carti
Buy me a coffee
Ambasador pentru
Preferința vestimentară a blogului, Atelier Bobar
Partener mieros/sănătos al blogului
Partener prețios al blogului
Acum citesc…
Să râdem înainte de toate
mai 5, 2009
Cea mai frumoasa nunta la care am fost (si nasi) a fost una la un han din zona Neamtului. Pe baiat îl meditasem si pe urma l-am avut si student. Deci simplu …
Cea mai penibila a fost una de-aici unde pe la trei dimineata au început sa apara, îmbracati frumos dar sculati devreme, invitatii la … desert, când toti ceilalti erau o apa si-un pamânt. Eticheta, sofisticat …
Deci diferenta de civilizatie se manifesta noaptea …
mai 5, 2009
@Dan
Nu k imi face placere sa observ porcescul si la alte popoare, dar nu ma pot abtine sa nu zambesc. Si asta din cauza romanilor ce condamna tot ce-i autohton si admira tot ce e strain.
mai 5, 2009
Placere nu are cum sa-ti faca asa ceva. La început te mira, poate te amuza, pe urma te dezgusta. Ori eu nu mai sunt la început cam de multisor… Am o colega care ne-a invitat într-o seara la ea la masa (cu mâncarea noastra, evident, contributie…) si pe frate-su la cafea. Acuma ori el a venit mai devreme (era si cu câtiva copii dupa el), ori noi am terminat mai târziu de mâncat, vorba-i ca a stat baiatul la usa în picioare cu copiii aferenti pâna i-a venit rândul si lui. Si daca mai vreti, va mai spun…
mai 5, 2009
@Dan
Ce scrii tu aici, sincer, mi se par povesti, dar daca tu zici, asa este… Imi vine greu a crede asemenea minunatie cand am crescut intr-o familie care asaza tot pe masa musafirilor. 🙂
mai 5, 2009
Multe nu crezi tu Duduca, mai ales ca mi le spui sincer, te cred ca nu crezi. Si mie înca îmi vine greu a crede si daca-mi amintesc bine, am trait pâna pe la 50 de ani în Romania, mai stiu câte ceva. Mai mult, aici musafirii pleaca de la noi cu pachet … si a doua zi îsi invita cumnatii la masa … or fi si astea povesti, dar ne sunt spuse de ei … macar sunt foarte sinceri în simplitatea lor sofisticata. Scuze, nu-i bârfesc dar n-am nici o datorie (nici macar morala) fata de ei, am o bunastare pe care cred ca o merit, n-am primit nimic de pomana. Bat câmpii, asta-i de vorbit separat. Culmea, vad ipocrizia asta în fiecare zi si sunt „vaccinat”, dar când o povestesc cuiva, m-apuca dracii! Hm… „mi se par povesti” . Noapte buna, Duduca!