M-a intrebat Costel ce ma face pe mine sa zambesc. Fiind vesela de fire, o sa insirui mai multe cuvinte, al caror sens este responsabil de jovialitatea mea. Buuun, sa incep: mirosul pamantului dupa ploaie, florile de camp, zambetul unui strain, bunul simt, batraneii simpatici, cainii, saramura de pui a mamei, ironia, odorul pielii sorei mele, mancarea gatita in casa de mine, profesionalismul, sarutul de pe frunte, prietenii mei, gratarul din fundul curtii, un meci de fotbal, amintirea bunicii etc.
As putea sa continui, dar consider ca este suficient.
Sa zambim mai des cu totii, iar mai departe dau aceasta leapsa Dianei Bodea si boemului Silviu Parjolea, sa o onoreze vizual sau cum cred de cuviinta!!!

Undeva in bine ingrijita Germanie s-a construit de curand un laborator american de cercetare. Planurile prezinta o fundatie de 45 cm, dar baza are de fapt aproximativ 7 metri. Aici s-ar produce insulina. Si acum ma intreb si eu, si as descoase pe oricine are idee de efectele insulinei, de ce trebuie bagat atata beton?

Ieri am rasfoit Istoria literaturii… lui George Calinescu, si redau aici cateva versuri de amor ale Vacarestilor, tot a trecut Dragobetele si 8 Martie peste noi!
…
Mainilor! nu va-nlemniti,
Ci vedeti sa pipaiti
Si sa strangeti binisor
Acel minunat trupsor

Picioarelor! alergati,
Sariti, nu mai tremurati! ( Alecu Vacarescu)
Inspiratie taraneasca, verde si virila urmeaza in urmatoarele versuri campestre ale lui Nicolae Vacarescu de asta data:
A trai far- a iubi,
Ma mir ce traiu o mai fi!
A iubi far-a simti,
Ma mir ce dragoste-o fi!
A simti far-a dori,
Ma mir ce simtire-o fi!
A dori far-a jertfi,
Ma mir ce dor o mai fi!

Un nou oaspete pe al meu blog, cel vechi, deja pregateste un vernisaj. Persoana poftita sa ia parte la mazgalelile mele, uneori neindemanatice, uneori parfumate, uneori patetice, uneori interogative, o asociez cu un menestrel. Intr-o noapte, acum multi ani, sa fie cinci, sa fie sase, mi-a cantat vreo doua ore bunicele. Drumul lung a devenit rastimp spilcuit intre o lipsa a unui mijloc de transport si a culcusului de acasa.
M-a facut mama oltean a fost parte din repertoriul carstacului de juvete. Mai jos o sa pun un text al stihuitorului cantaret si o poza, eu ii zic simplu, Mocheta, el isi zice Catalin Mierlan…

Metamorfoza
Cat am crescut,dormeam culcat,
pe-o aripa de inger.Beat
de miresme si culori.
Cu ochii plansi priveam in zori
cum pleaca ingerul pe geam.
Cand am crescut,nu mai vedeam
aripa care capatai,
mi-a fost in somnul cel dintai.
Nici ingerul plecand tiptil.
Doar coada ta,ca un fitil
aprins la capat,flutura
sub nasul meu ,in fata mea.
Si ai ramas ca sa ma culci,
pe-o aripa din gheare lungi.

Rating de la Tomata pentru nominalul Dunia dostoievskian…

Depasind astfel orice inchipuire a celui mai extrem de personal si incredibil de subiectiv blog, ma reped si eu in lista pipaibilelor, accesibilelor si gratuitelor mele referinte si numesc urmatoarele dudui:

• Cakeinmyyear – povestitoare talentata, umor din plin; “fata mea este model” haha
• Andressa – deoarece scrie  pentru ratoni, veverite, pisici si pentru ca ii place
• Ioana – intotdeauna textele ei imi transmit ceva, cel mai adesea neobisnuit, miresme de scortisoara, feminism si fragilitate

Si acum realizez ce putine domnisoare am in lista mea, desi citesc mai multe Anne Karenine, domnisoare Bovary, Esmeralde  si Lolyte.