Copii fără vină și fără viitor

De 6 dec., 2022 2 No tags

Am avut o săptămână de pomină. Întâlniri sublime cu câteva femei pentru proiectul #poartariduri, Mateiu cu febră, un porumbel și-a făcut nevoile la mine în ochi, am rezervat hotel la Paris. Mara urmează să împlinească 13 ani și a renunțat la petrecerea de ziua ei. Vrea să călătorească în schimb. Am fost mândră de ea.

Sărbătorile se apropie, iar inboxu-ul meu numără și câteva mailuri în care mi se solicită ajutorul. O să mă laud. Este necesar deoarece o să declar ceva care o să-i rănească pe sensibili, pe credincioși și pe cei care o dau înainte cu corectitudinea politică. De-a lungul anilor m-am făcut utilă cum am putut. Am donat haine și jucării. Am colectat pachete. Am participat la serbări la Centrul de autism. Am petrecut timp cu un băiețel operat pe inimă în spital. A murit. Am rămas una dintre puținele persoane marcate de scurta lui existență.

Am încheiat lauda neexagerată. Sunt faptele mele. Urmează gândirea. Într-un mail mi se solicită ajutorul pentru o familie sărmană cu șapte copii.

Nu ajut familiile sărmane. NU. NU ajut. Nu mă miră ignoranța lor. Nu mă întristează nenorocirea lor. Nu mă afectează mai mult ca foametea din Somalia, ca războiul de la vecini sau ca boala unui apropiat. Îmi strică dispoziția, dar refuz să acționez după emoție.

Aceste familii sărmane beneficiază de servicii de la stat. Femeile primesc anticoncepționale gratuit. Ar primi dacă le-ar lua. Pentru că nu le iau. Bărbații amenință asistenții sociali care le vorbesc femeilor despre legarea trompelor uterine. Dacă vi se pare necunoscut ceea ce povestesc, înseamnă că nu aveți habar de viața satului românesc. În familiile românești de la sat, bărbatul încă bate cu pumnul în masă, încă fute când vrea și unde vrea.

Refuz să ajut aceste familii. Refuz să-mi las emoția să-mi acapareze rațiunea. Copiii nu au nici o vină. Nu au. Cum nu au de altfel nici un viitor. Cutiile cu haine și mâncare nu le asigură nici o educație, iar satul românesc și orașele de provincie au nevoie în special de educație. Trăim în plin Ev Mediu pe care-l ignorăm, iar asta se cheamă culpă comună. Noi nu acționăm pentru binele comun, noi ignorăm pentru greșeala comună.

Că ajutați familii cu cinci, șase sau șapte copii înseamnă că eliminați involuntar emoție și grandoare. Permiteți șantajul emoțional. Cel mai sigur aveți copii sau o droaie de pisici, sau trei-patru câini. Scăpați pe undeva o manie de om însemnat și valoros care se apleacă asupra nenorociților vieții. Nu rezolvați nimic. Ei rămân ignoranți. Noi facem posibilă ignoranța lor. Ei se îmbată cu apă rece. Noi ne îmbătăm cu apă rece.

Animalele trebuie castrate. Familiile cu mulți copii trebuie învățate să facă sex protejat. Cu siguranță și copiii or să refuze la rândul lor sexul protejat. La început nu-i învață nimeni, apoi refuză să păcătuiască. E păcat să nu se înmulțească și e păcat să nu-i ajutăm.

Ajutați. Eu și blogul meu nu ajutăm familiile care refuză educația sexuală.

Foto: Carmen Vulpea boemă

2 Comments
  • o femeie
    decembrie 8, 2022

    In continuare colectez, spal, cumpar si donez sute de incaltaminte la scoli. Copiii la tara sunt in risc de abandon scolar mai ales ca nu au incaltaminte de ajuns la scoala. O cizma de cauciuc poate tine copilul inca un an la scoala. Inca 2 luni. Poate aude si de o carte sau de ideea unui coleg. Poate aude ca este vreo scoala profesionala sau ca e nevoie de muncitori in vreo fabrica.
    In copilaria comunista din fundul Moldovei am tras deseori din lipsa de incaltaminte. Stiu cum e sa merg pe jos 4 km pana la scoala, in vremuri cand inghetul incepea din octombrie si noroaiele erau mari. Fata de altii, am avut si suport din partea familiei extinse, si norocul genetic a unei inteligente speciale dar nu am uitat frigul la picioare, noroaie, scolile neincalzite. Si sunt in fiecare zi recunoascatoare pentru ce am primit, nu toti sunt cu norocul asta.

    Romania nu mai are de multi ani contraceptie gratuita pentru familiile sarace. Vecina din copilarie e profesor de croitorie intr-o scoala dintr-un orasel sarac, povestile ei de acolo sunt triste.

    Daca cineva are un exces de cizme si ghete, Dragoste Desculta colecteaza. Toamna de toamna.

    • Claudia
      decembrie 15, 2022

      Și eu am mers o iarnă cu ghetuțe de mușama… găurite. Nu eram foarte săraci, dar suficient cât să aud adesea „mai merg”.
      M-ar fi ajutat enorm cărțile de povești cu imagini, invidiam ce aveau colegii, sorbeam fiecare carte din puținele de la grădinița/școala din sat. Acum le citesc pe ale fie-mii cu două perechi de ochi, cei din copilărie care tânjeau și cei de-acum.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
3 + 21 =