Imaginați-vă o floare. Eu aleg o hortensie. Dacă aveți 20 de ani, întoarceți-o cu florile în jos. Corpul e floarea, capul e tulpina. Dacă vă apropiați de 40 sau ați trecut de 40, atunci capul e floarea și corpul e tulpina.

Mintea strălucește pentru aceia care nu s-au oprit din a crește intelectual. Această strălucire se deprinde. Cum? Prin stimulare intelectuală. Nu vă culcați pe o ureche. Școala nu este suficientă. Școala e vârful icebergului. Ceea ce te năucește în viață nu se vede. Zace. Așteaptă. Se trezește. Vine. Lovește. Viața întotdeauna lovește. O minte ca o hortensie, îngrijită și udată, nu dă importanță nimicurilor. Nu o să enumăr nimicurile. O să menționez nenorocirile: boala, catastrofele naturale și relațiile dintre oameni. Au! Au! Au!

Înflorită cum sunt, nu m-am oprit și nici nu intenționez, îmi stimulez creierul zilnic, am uneori întâlniri năucitoare. Numesc năucitoare întâlnirile cu foști colegi. Ultima mea întâlnire cu trecutul s-a învârtit în jurul dinților, a părului din nas, din urechi și a verighetei. M-am uitat la chipul din fața mea fără rușine și fără explicații. Mi-am dat seama de intensitatea privirii când mi s-a luat o scamă de pe umăr. Atunci m-am uitat la verighetă. M-am zăpăcit de tot. Mi-am frecat tâmplele. Am început să povestesc ceva fără nici o legătură cu prezentul. M-am dus în trecut. Acolo ne cunoșteam. În prezent stăteam lângă niște necunoscuți cu dinți puși, cu riduri accentuate, cu păr supărător la nas și la urechi. În trecut n-am observat dinții, ridurile și părul supărător. Aceste cusururi aparțin femeilor și bărbaților adulți, aparțin părinților și prietenilor părinților. De multe ori am senzația că mă aflu în compania prietenilor și cunoștințelor părinților mei.

Dacă aș fi o femeie singură în prezent, mintea mi-ar da mult de furcă. Mi-ar fi greu să-mi dau întâlnire cu bărbați trecuți de 40 de ani. Dinții puși prost sau lipsă, aspectul șifonat, părul din nas și din urechi mi-ar păcăli mintea. Aș crede că-mi dau întâlnire cu bărbați de vârsta lui taică-miu. Doar că tata împlinește 70 de ani. Eu o să împlinesc 40 de ani, iar rolurile inversate, părinții au devenit bunicii, iar soră mea cu mine părinții, mă buimăcesc. Am zile pline de stări letargice. Stau pe canapea ca paralizată, ușor febrilă și mă enervează decrepitudinea lui mamanu.

Cine e responsabil de aceste roluri schimbate? Timpul. A trecut timpul, iar mintea mea nu ține pasul. Trupul mă atenționează uneori. Îmi trimite dureri. Uneori picotesc pe canapea. Ridurile s-au adâncit. Dramele s-au redus. Pur și simplu nu îmi pasă și nu mă agit.

Matematica nu mi-a plăcut niciodată, dar am învățat esențialul. Nu este vorba despre problemă, ci despre soluții și rezolvare.

Pentru bărbații ajunși la 40 de ani, vă rog frumos, igiena înseamnă și îngrijirea părului din urechi și din nas. Dinții sunt esențiali la orice vârstă. Fără dinți nu există singura magie de pe pământ, sărutul. De ce să trăiești dacă nu te săruți?

Hrăniți-vă mintea, îngrijiți-vă dinții și sărutați-vă!

Foto: Carmen Vulpea boemă