Lăsați deoparte consumul de haine, personificați-le prin puterea de seducție personală

De 23 sept., 2022 0 No tags 0

În această dimineață de septembrie, am pus o fasole la foc și am citit pe net despre elefantiazis și viermi de guineea. Îmi place natura. Aș pleca oricând la munte și pe munte, dar mă simt în siguranță în jungla urbană. Natura nu e romantică, e mortală. Viermii și infecțiile m-au convins să jur credință orașului. Jur. În natură ies echipată și acoperită. Mă minunez la frumusețea ei. Mă las impresionată de forță. Inspir. Ascult păsările. Mă tolănesc în iarbă. Mă reîntorc la confortul apartamentului.

Am întors cu susul în jos apartamentul. M-a apucat din nou, mă apucă din timp în timp, sortarea, aruncarea, distrugerea pentru a crea ordine. Iubesc ordinea. Patru Tricouri românești, Adrian Oianu designer, și-au dat sfârșitul în mâinile mele. Am desprins pânzele brodate, apoi le-am aruncat la picioare. M-am holbat la ele. O grămadă de cârpe, am gândit. A doua oară când am trecut pe lângă, mi s-a schimbat gândul. Uite salariul pe o lună la picioarele mele!

Sunt scumpe Tricourile românești, dar judec în alți termeni originalitatea și creativitatea unui designer. Consider că nu plătesc materialul, ci plusurile adăugate materiei prime. Un mare plus a primit Adrian Oianu pentru că mi-a permis să port ia reinterpretată. Vă recunosc, ia originală, cu ațele alea de la mâneci și de la gât, nu o suport. Estetica nu mă impresionează, iar metodele de prindere mă enervează la culme. Broderia o ador pe ie și am adorat-o și pe Tricourile românești. Am adunat în ani zeci de articole Oianu: tricouri, fuste, mantouri, cardigane. Fustele rezistă onorabil. Mantourile rezistă acceptabil. Tricourile nu rezistă. De aceea ieri am suportat cea mai grea și cea mai dureroasă despărțire de un designer român. Eu susțin designerii români, deși abia îmi permit să-i achiziționez.

O concluzie, după ce port de un deceniu designeri români și îi prefer marilor case de modă. Mă simt subestimată și disprețuită de unele dintre iubirile mele românești. Irina Schrotter, la un târg de haine de la Timișoara, a pus în vânzare niște articole deja cârpe, murdare, cu fire trase, îngălbenite, scămoșate. Mi-am tradus atitudinea prin Nu vă permiteți, sărăntocilor, avem magazine unde vindem internațional. Așa este, bravo, mă bucură nespus realizările internaționale ale românilor creativi din orice domeniu. Ce gândesc și ce simt sunt două lucruri diferite. V-am mărturisit deja ce simt. V-am scris ce gândesc.

A doua concluzie: lăsați deoparte consumul de haine, personificați-le prin puterea de seducție a atitudinii.

No Comments Yet.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
22 + 16 =