O capră în Alpi, un curcubeu în Ungaria și tei în România

De 14 iun., 2012 14 No tags

Săptămâna trecută în Tirol, la Seefeld, ne-am avântat să facem și o drumeție în Alpi. Am fost într-un loc extraordinar, sunt sigură. Ochii au fost cei mai păgubiți, abia au zărit prin ceață, de aceea îmi place să zic că cele câteva zile în Austria le-am petrecut cu capul în nori.
Am urcat cu trenul până la o cotă, de acolo cu telecabinele până la 1800, iar până pe la 2500 am luat-o la picior, eu și un prieten, ceilalți s-au lăsat păgubași.
Am înaintat în dimineața aia într-o orbire albă, uneori, o fereastră în nori ne mai permitea să bănuim măreția peisajelor alpine.
Am urcat și am urcat, am traversat o porțiunea de zăpadă în cizme de vară. Gâfâind am mai mers de-a lungul marcajelor, iar acolo unde nu am mai zărit nici un marcaj, doar o capră s-a uitat la noi.
Nu știu cum arată Alpii la 2500, dar eu am urcat și nu-mi pare rău. Am fost și inconștientă, o inconștiență sinonimă cu prostia, dar tot nu-mi pare rău. La coborâre cerul s-a limpezit puțin cât să ne facă în ciudă cu verdele crud pe care ni l-a ascuns în nori.
La întoarcerea în țară, în Ungaria, am mers cu curcubeul în față. După norii obraznici din Austria, Ungaria mi-a răsfățat ochii în splendidele culori ale soarelui și ale apei.
Iar acasă, am coborât direct în miresme de tei.
În ultimele zile am simțit că Natura mă îndrăgește.

14 Comments
  • Dan
    iunie 14, 2012

    Si capra? N-ai pomenit de ea!

    • dunia
      iunie 15, 2012

      Cum nu am pomenit?

      Gâfâind am mai mers de-a lungul marcajelor, iar acolo unde nu am mai zărit nici un marcaj, doar o capră s-a uitat la noi.

      Uite capra!

  • arakelian
    iunie 15, 2012

    haha, capra relateaza :))))

    • dunia
      iunie 18, 2012

      Care capra?

      • arakelian
        iunie 18, 2012

        pai tu. Ca umbli pe drumuri de munte ( adicalea drumuri de capre negre)

  • Vladimir B.
    iunie 15, 2012

    Poate nu întotdeauna înălţimile trebuie văzute, simţirea lor devine mai presus de ochi!

    • dunia
      iunie 18, 2012

      Uneori chiar nu trebuiesc vazute, dar de verdele Alpilor as fi vrut sa ma pot bucura. Dar nu ma plang, am fost intr-un loc extraordinar, stiu asta.

      • Vladimir B.
        iunie 19, 2012

        desigur, e mai bine să ştii decât să vezi, doar. Bucuria ştiinţei (şi a cunoaşterii) copleşeşte adesea frivolitatea vederii sterpe)

  • Ring de dans
    iunie 16, 2012

    Superb, la 2500 m inaltime as fi urcat si eu! Imi place sus pe munte, e un sentiment de libertate care nu seamana cu nimic altceva 🙂

  • dunia
    iunie 18, 2012

    @arakelia

    Am umblat pe carari de munte, bine totusi ca sunt capra neagra. 🙂

    • arakelian
      iunie 18, 2012

      am dat intr-o zi, nas in nas, cu caprele negre. In Retezat, in rezervatia naturala,trecea o turma spre rezervatia stiintifica ( incepea dincolo de creasta, loc unde nu intra decat 2 cercetatori pe an, si 3 biologi). Mi-au rasarit in fata, 4-5, de dupa o colina. M-am oprit speriata, fara replica- eu capre negre la nici 100m nu am mai vazut. Nici ea nu a mai vazut oameni asa aproape, avand o reactie similara: stateam fata in fata, nemiscate, ea dand din coada, eu din puls. Probabil nu au parte des de oameni, si nici de oameni galagiosi. momentul de privit ochi in ochi a durat 2-3 secunde, sau o vesnicie.
      A plecat zburdand, alaturi de suratele ei.

      P.S. de ce li se zice capre negre, cand ele sunt maron inchis?

      • dunia
        iunie 18, 2012

        De ce ni se spune rasa alba cand suntem mai mult roz? Replica asta se poate sa fie furata dintr-un film. 🙂

      • arakelian
        iunie 18, 2012

        erau fiilmele alea cu indieni si fete palide, haha.

  • dunia
    iunie 18, 2012

    Mai degraba intr-un film despre Martin Luther King si superioritatea rasei albe. Sau roz?

Lasă un răspuns la arakelian Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
20 × 28 =