O capră în Alpi, un curcubeu în Ungaria și tei în România

De 14 iun., 2012 14 No tags

Săptămâna trecută în Tirol, la Seefeld, ne-am avântat să facem și o drumeție în Alpi. Am fost într-un loc extraordinar, sunt sigură. Ochii au fost cei mai păgubiți, abia au zărit prin ceață, de aceea îmi place să zic că cele câteva zile în Austria le-am petrecut cu capul în nori.
Am urcat cu trenul până la o cotă, de acolo cu telecabinele până la 1800, iar până pe la 2500 am luat-o la picior, eu și un prieten, ceilalți s-au lăsat păgubași.
Am înaintat în dimineața aia într-o orbire albă, uneori, o fereastră în nori ne mai permitea să bănuim măreția peisajelor alpine.
Am urcat și am urcat, am traversat o porțiunea de zăpadă în cizme de vară. Gâfâind am mai mers de-a lungul marcajelor, iar acolo unde nu am mai zărit nici un marcaj, doar o capră s-a uitat la noi.
Nu știu cum arată Alpii la 2500, dar eu am urcat și nu-mi pare rău. Am fost și inconștientă, o inconștiență sinonimă cu prostia, dar tot nu-mi pare rău. La coborâre cerul s-a limpezit puțin cât să ne facă în ciudă cu verdele crud pe care ni l-a ascuns în nori.
La întoarcerea în țară, în Ungaria, am mers cu curcubeul în față. După norii obraznici din Austria, Ungaria mi-a răsfățat ochii în splendidele culori ale soarelui și ale apei.
Iar acasă, am coborât direct în miresme de tei.
În ultimele zile am simțit că Natura mă îndrăgește.

14 Comments
  • Dan
    iunie 14, 2012

    Si capra? N-ai pomenit de ea!

    • dunia
      iunie 15, 2012

      Cum nu am pomenit?

      Gâfâind am mai mers de-a lungul marcajelor, iar acolo unde nu am mai zărit nici un marcaj, doar o capră s-a uitat la noi.

      Uite capra!

  • arakelian
    iunie 15, 2012

    haha, capra relateaza :))))

    • dunia
      iunie 18, 2012

      Care capra?

      • arakelian
        iunie 18, 2012

        pai tu. Ca umbli pe drumuri de munte ( adicalea drumuri de capre negre)

  • Vladimir B.
    iunie 15, 2012

    Poate nu întotdeauna înălţimile trebuie văzute, simţirea lor devine mai presus de ochi!

    • dunia
      iunie 18, 2012

      Uneori chiar nu trebuiesc vazute, dar de verdele Alpilor as fi vrut sa ma pot bucura. Dar nu ma plang, am fost intr-un loc extraordinar, stiu asta.

      • Vladimir B.
        iunie 19, 2012

        desigur, e mai bine să ştii decât să vezi, doar. Bucuria ştiinţei (şi a cunoaşterii) copleşeşte adesea frivolitatea vederii sterpe)

  • Ring de dans
    iunie 16, 2012

    Superb, la 2500 m inaltime as fi urcat si eu! Imi place sus pe munte, e un sentiment de libertate care nu seamana cu nimic altceva 🙂

  • dunia
    iunie 18, 2012

    @arakelia

    Am umblat pe carari de munte, bine totusi ca sunt capra neagra. 🙂

    • arakelian
      iunie 18, 2012

      am dat intr-o zi, nas in nas, cu caprele negre. In Retezat, in rezervatia naturala,trecea o turma spre rezervatia stiintifica ( incepea dincolo de creasta, loc unde nu intra decat 2 cercetatori pe an, si 3 biologi). Mi-au rasarit in fata, 4-5, de dupa o colina. M-am oprit speriata, fara replica- eu capre negre la nici 100m nu am mai vazut. Nici ea nu a mai vazut oameni asa aproape, avand o reactie similara: stateam fata in fata, nemiscate, ea dand din coada, eu din puls. Probabil nu au parte des de oameni, si nici de oameni galagiosi. momentul de privit ochi in ochi a durat 2-3 secunde, sau o vesnicie.
      A plecat zburdand, alaturi de suratele ei.

      P.S. de ce li se zice capre negre, cand ele sunt maron inchis?

      • dunia
        iunie 18, 2012

        De ce ni se spune rasa alba cand suntem mai mult roz? Replica asta se poate sa fie furata dintr-un film. 🙂

      • arakelian
        iunie 18, 2012

        erau fiilmele alea cu indieni si fete palide, haha.

  • dunia
    iunie 18, 2012

    Mai degraba intr-un film despre Martin Luther King si superioritatea rasei albe. Sau roz?

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
28 × 20 =