Politica

De 26 ian., 2010 10 No tags

Politica.
De ce sa-ti pierzi vremea aruncandu-i o ocheada sau incercand sa-i faci curte? Cerul e albastru, copacii verzi, pasarile canta si rasul mi-e strasnic si fara a face sau a cunoaste politica.
Fara volta in propria atitudine, notez cateva ganduri la care am tot cugetat in urma citirii unei cartulii de Schopenhauer.
Arta de a avea intotdeauna dreptate.
Titlu de carte si tema de gandire.
Am citit primele pagini distrata, apoi am realizat ca ceea ce tocmai infaptuiam eu nu mai definea deloc o simpla lectura, ci incordarea nervoasa ce-o simteam imi traducea perfid o tentativa de asimilare a unor tactici.
Pentru prima oara am zarit omul politic. Nu marionetele ce ne zambesc si vorbesc la televizor in prag de alegeri, ci persoana, echipa din spate.
Dialectica eristica, arta de a vorbi in contradictoriu in asa fel incat sa ti se dea intodeauna dreptate, denota inteligenta, vadeste subterfugiu, indica o pregatire preeminenta a celui ce stapaneste aceasta arta. Ca stereotip, in spatele oricarui politician sta un tinerel cu un costum ponosit, slabut, cu ochelari, cu mainile intotdeuana ocupate cu foi, iar capul mereu plecat intru salut continuu.
Imaginea asta bagatelizata a unui tanar iti poate enumera stratageme pentru sustinerea unei dezbateri la fel de lesne cum eu imi pun sosetele in picioare.

Extensia unei opinii, omonimia, modele de enuntare a parerilor, intrebari de ascund concesia, furia adversarului, haoticul, inductia, figurile de stil, disocierea de nuanta, intreruperea preopinentului, generalizarea tezei, contrazicerea pana la exagerare, utilizarea silogismelor false, exploatarea agresivitatii adversarului, apelarea la impertinenta, invocarea unei autoritati, ironia si bagatelizarea, respingerea argumenteului adversarului incadrandu-l intr-o categorie odioasa, atacul la persona si luarea disputei la modul personal.

Insiruirea de mai sus constituie stratageme, nu nesimtire, nu prostie sau obscurantism, defel demagogie. Intotdeauna am stiut ca politica se bazeaza mai ales pe naivitatea celor multi, dar nu am putut vedea in ea o arta, o stiinta in fata careia te incovoiezi cu creionul in mana si iti iei notite.
La indemana mi-a venit dispretul si condescendenta. Educatia rafinata m-a inselat. Educatie, studiu, vointa si munca gasim in ambele parti, si la savanti, si la farisei, cu simpla deosebire ca unii pandesc aparita curcubeului, iar ceilalti spioneaza hadul si stapanirea.

10 Comments
  • Dan
    ianuarie 26, 2010

    Si de curcubeu crezi ca nu SE BUCURA nimeni?

  • ddunia
    ianuarie 26, 2010

    @Dan

    Eu, eu, eu…
    Si tu, si tu, si tu… 🙂

  • Dan
    ianuarie 26, 2010

    Mai trebuia sa spui „si el” si saream în aer!

  • ddunia
    ianuarie 26, 2010

    @Dan

    Hm?! Cu entuziasm, sper…

  • Dan
    ianuarie 26, 2010

    Mai ai doua încercari.

  • ddunia
    ianuarie 26, 2010

    @Dan

    Ah! Ma dau batuta, Voda imi zice k nu mai functionez bine de ceva vreme, mai exact de cand mi-am impartit creierul cu Mara… :))

  • Dan
    ianuarie 26, 2010

    Si de ce nu-l crezi? 🙂

  • ddunia
    ianuarie 26, 2010

    @Dan

    Zisei eu k nu-l cred?

  • Dan
    ianuarie 26, 2010

    Pai vezi? Chestia cu sefu’. Trebuie, pentru caci:
    1. Voda are dreptate.
    2. Voda are întotdeauna dreptate.
    3. Când Voda nu are dreptate, se aplica 1. si 2.

  • Costel
    ianuarie 26, 2010

    Ce mult comentati !!!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
4 × 1 =