Încep cu o mulțumire. Îmi exprim recunoștința pentru Bianca Drăgușanu. Am văzut-o la televizor. N-am recunoscut-o. Știu sigur că în ziua aia m-am gândit mult la femei, la aspectul fizic, la injecții și la operații. Așa a încolțit în mintea mea proiectul #poartariduri. Să o iau cu începutul.

O adolescentă m-a anunțat, în urma unei critici la adresa alimentației periculoase, o tabletă de glucoză și un Red Bull, că Bianca trece ziua cu un măr. Concluzie. Dacă una poate, atunci pot amândouă, mai multe sau toate.

De la episodul cu adolescenta au trecut ani, iar Bianca Drăgușanu nu mai este Bianca Drăgușanu, nu mai arată ca numita Bianca Drăgușanu.

Ce se întâmplă cu noi femeile din lumea întreagă? Ne-am stabilit un standard de frumusețe din cuțit. Ne-am băgat în cap că ridurile sunt semne de stigmatizare. Vă amintiți de pălăria sau elefantul înghițit de un șarpe boa din Micul Prinț? E vorba de perspectivă. Dacă v-ați însoțit cu persoane care disprețuiesc ridurile, atunci n-aveți nici o șansă să conștientizați perspectiva. Ridurile înseamnă bătrânețe. V-aș întreba despre bătrânețe, dar aș suci direcția articolului. Ridurile înseamnă cunoștințe dobândite și nimic nu e mai frumos, mai sexi, mai provocator și mai satisfăcător ca inteligența. Cu frumusețea te obișnuiești, devine comună. Cu inteligența îți suporți și îți celebrezi viața și fiecare vârstă.

Acestea fiind spuse, demarez proiectul #poartariduri. Cu acest îndemn nu întorc spatele intervențiilor și îmbunătățirilor. Cu acest îndemn vă provoc să descoperiți ce minunată este fiecare etapă din viața noastră. Trăim într-o lume acaparată de o falsă perfecțiune și de o frumusețe coruptă. Întoarcem spatele naturalului. Să redevenim naturale inteligent. Îngrijiți-vă, dar păstrați-vă chipul.

Vă zâmbesc și vă dăruiesc florile de la colțul ochilor mei. Mi-au înflorit ochii.

Foto: Carmen Vulpea boemă pentru proiectul #poartariduri. Ajutați-mă să-l cresc mare, să ajungă la cât mai multe femei.