De-a lungul anilor, la texte care mi-au permis, am lăsat scris despre existenţa unei bunici croitorese. În copilărie, datorită ei, eu şi sora mea am fost elegante. Armonia şi bunul gust al hainei s-au fixat în catifeaua unei fuste.
În pozele vechi de familie apar des în fusta mea neagră de catifea. Am purtat cu mine preferinţa pentru negru în toate etapele vieţii până în prezent. Supusă în ţinută lipsei luminii, mă atrag culorile în alte aspecte ale vieţii. Galbenul e o culoare cu care cochetez frecvent.
La 10 ani am rămas fără bunica. Am încercat să-i recuperez chipul în amintire, dar adevărul este că nu mă pot apropia de ea. Orice efort e spulberat. Trăsăturile i se lărgesc, iar obiectele, o fustă, un capot, o bluză îi iau locul. Mi-au rămas obiectele să vorbească despre ea, în special rochia-capot.
Acum doi ani, hoinăream pe străzile Parisului, ţinta era Piaţa Vosges, dar orice vitrină mă atrăgea, intram în magazin. Aşa am pătruns, pe neaşteptate, în uitare. Am revăzut maşina de cusut a bunicii, Neckermann-ul, un catalog cu moda anilor `80 şi rochiile capot. Le-am mângâiat şi am ieşit val vârtej din magazin. Plângeam. Nimic curios, întotdeauna am fost o smiorcăită.
Anul trecut, când m-am angajat cu îndrăzneală în campania #cumseîmbracăscriitorii, am început cu Anca Bardaş. Am curtat-o, mi-am dorit să-i câştig favoarea mulţumită rochiilor capot din magazinul ei, Tenue de Saf. Mi-au atras atenţia, mi-au răscolit uitarea, mi-au redat specificul vestimentar al bunicii. Am recuperat eleganţa prin simplitate.
Anca Bardaş, tânăra şi frumoasă femeie căreia îi aparţine Tenue de Saf, şi-a ales să descrie ţinutele de la Tenue de Saf fără predicat.
Lux.
Asta îşi doreşte să transmită, să ofere, să construiască în jurul ei.
Lux: fast, eleganță, somptuozitate, splendoare.
Lux: calitate superioară, de prim rang; select.
A acceptat imediat provocarea, a stat prea puţin pe gânduri pentru a alcătui ţinuta unui scriitor.
Care e viziunea ta, cum se îmbracă un scriitor?
Lux.
Astfel am ajuns să mă răsfăţ, timp de câteva ore, după modul de a vedea al Ancăi Bardaş, într-o rochie neagră de piele. Ea o numeşte piesă, dându-i o semnificaţie specială.
De la obiect la subiect, am devenit şi eu specială în rochia neagră de piele.
V-am povestit despre viziunea Ancăi în campania #cumseîmbracăscriitorii.
O să revin, pe viitor, cu viziunea Dianei Bobar, o veche, nouă şi permanentă iubire a mea în vestimentaţie.
Va urma…