Se întâmplă uneori să am zile bizare sentimental. Activitățile mele sau locurile pe unde mă desfășor mă determină să descriu în clipita asta bătută la calculator o alcătuire în ființă eterogenă.
Mihaela Rădulescu s-a făcut responsabilă de un nerv sărit al meu. Azi o văzui pe o revistă și iar ma simții insultată.
A dat o declarație zilele trecute că ea nu face absolut nimic să arate așa cum arată în prezent în afara acelui sfert de oră de mișcare recomandat pentru o viață sănătoasă.
De ce să spui așa ceva?
Declarația ei m-a împins să fac cercetare pe google și am descoperit-o sau regăsit-o urâtă și fără bustul pentru care nu face nimic. Vrusei să pun pozele aici, dar mă scuturai de gând.
Mă calmai cu un text pentru Cuvinte de vânzare. Primind o comandă pentru o felicitare de pensionare, ajunsei să răsfoiesc Dicționarul onomastic al lui Mircea Horia Simionescu. După ce sfârșii cu ce aveam nevoie, căutai și numele fetiței mele.
Mara.
Dar de ce nu și Para?(Cireașa, Mura, Coarna, Bostan, Urzică sunt nume frecvente, bogate în arome și vitamine.)
…nu e bine să faci din proză-poză.
Iar după Horia Simionescu, răsfoii Fenomenul Pitești de Ierunca. Gasii la un anticariat această carte și Jurnalul lui Mihail Sebastian. Cumpărai cărțile cu ochii în bustul Mihaelei Rădulescu.
În câteva ore azi, traversai cu simțurile laturi esențiale și superficiale ale alcătuirii mele, nu aș putea să formulez într-o notă adevărul meu de azi.
Stau acum în aceste cuvinte, în fața unor cititori curioși, într-o ipostază de femeie capricioasă, dar și de om învățat.
Sunt om, mă educ să fiu om, dar de foarte multe ori nu pot să fiu decât femeie.
iulie 26, 2012
The Doors – Strange Days (legat de titlu, legat de drum, legat de libertate, legat de absurd…): http://www.youtube.com/watch?v=tb0MF1UnD3o&feature=youtube_gdata_player
iulie 26, 2012
…si legat de cuvinte, iata si versurile: http://www.lyricsfreak.com/d/doors/strange+days_20042641.html
iulie 28, 2012
Saru mana. 🙂
iulie 27, 2012
Eu zic sa nu te „judeci” pentru atata lucru. De nu privim si la cele urate, nu stim cantari cu potrivita oca pe cele care trebuie cu adevarat cantarite. Lumea asta in care traim constituie un model pentru cei mai mici dintre noi si de ignoram, o facem egoist.
Ma gandesc la tine si la Mara. Ca sa-i intelegi fiecare nelamurire a varstei ei va trebui sa privesti lumea din jurul vostru cu toate perechile posibile de ochi: de om, de femeie, de cetatean, de copil. Nu mai esti doar tu si alegererile tale se rasfrang si asupra Marei si o vor face pana la un anumit punct. Pana atunci, a fi indignata despre un anume personaj public, e perfect justificat. Luptele tale interioare vor continua sa se duca, le-am trait si eu deseori si stiu, sunt urate si ma plac mai putin cand le duc.
iulie 28, 2012
Cu Mara e greu, e foarte greu, deja am inceput sa vad ce fac alegerile mele in educatia ei.
E greu cu Mara, e greu!
De nervii astia de care aminteam mi-e ciuda, mai ales ca ma indispun foarte tare. Dar multumesc frumos, mi-e mai bine sa stiu ca nu sunt singura.
iulie 28, 2012
Cati se mai educa oare pentru a fi sau a deveni oameni?
august 1, 2012
Sa stii cu multi oameni, dar ne orbeste propria mandrie.
iulie 29, 2012
Si eu fac un sfert de ora de miscare pe zi, daca pun cap la cap cele câteva sute de metri (cu opriri) pe care le fac din parcare la birou dus întors. Mai trebuie de asemenea si minimum doi litri de lichid. De la care mai apar niste drumuri undeva…
Având în vedere ca lichidu-i bere, nu mi-a crescut bustul ci burta.
august 1, 2012
Ce sa zic, mai Dan, esti si tu structurat genetic bine. 🙂 Bun lichidul, mai ales indoit cu Mirinda, pentru mine.