CETĂȚENII COPII ȘI CCR ADULT

De 10 dec., 2024 0 No tags 0

Am grijă, de la temperaturile scăzute, să bag dimineața cât mai devreme la spălat. Să aibă timp hainele să se zvânte. Îmi place verbul ăsta, a se zvânta. Parcă aș fi din nou la mama acasă. Le întind pe terasă să ia aer. Să înghețe. Apoi le usuc pe calorifer. E o plăcere. Refac și retrăiesc viețile mamei și bunicii.

Scutur hainele și le așez pe sârmă. Mi se ivește în gând Constantin Noica. Ah, Jurnalul de la Păltiniș! A marcat sufletele cititorilor mioritici. Noica trăia altfel diminețile: micul dejun, plimbarea, lectura, scrisul, aprinderea focului și impresia puternică de primordialitate.

La masa din bucătărie, deasupra unei căni de ceai verde cu iasomie, i-am destăinuit și lui Făt Frumos ce mă frământă când gospodăresc. În cea mai mare parte a timpului gospodăresc și mamicesc. Restul de timp îmi îngrijesc mintea. Suficient cât să nu-mi pierd stima de sine. Este foarte important pentru mine să pot să mă respect.

M-am respectat în aceste zile tulburi că m-am aflat în tabăra cetățenilor cu vederi europene. Exult că s-a anulat turul doi la alegerile prezidențiale. La acuzația că îi consider pe votanții lui Georgescu proști răspund cu modestie. Nu din cauza prostiei ne atacăm reciproc, ci din cauza sărăciei, ignoranței și suferinței. Votanților lui Georgescu le lipsesc informația corectă și spiritul critic.

Într-o familie adultul decide ceea ce este corect și sănătos când, prin comportament, copilul derapează. În scenariul acesta imaginat de mine, toți ne asemănăm cu copiii. CCR reprezintă adultul. Și noi, ca părinți, uneori luăm măsuri cu întârziere, dar le luăm spre beneficiul copiilor. Curțile constituționale au apărut recent în viața noastră, după al Doilea Război Mondial și au rolul de a nu permite derapaje dictatoriale și autoritate. Germaniei lui Hitler i-a lipsit o Curte constituțională. Știm ce a urmat după ce Hitler a ajuns la putere.

Decizia CCR este un ajutor extraordinar în ciuda a tot ce s-a speculat, oricum niște deducții deloc folositoare.

Gândirea mea critică i-o datorez și Jurnalului de la Păltiniș chiar dacă diminețile mele nu descind din vremurile primordiale.

No Comments Yet.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Solve : *
22 × 20 =